Paradisul meu de 2 ani s-a inchis intr-o geanta de 40 kg ce ar putea lejer transporta 10 chinezi intr-o croaziera pe Dambovita. Urmeaza supuse 2 valize, una mai mare decat cealalta si multe sacosi "a la cora". Din aproape in aproape camera mea se sterge cu buretele si lasa loc altor straini. Ma mut, cu cativa km mai sus, in acelasi oras gri,mai departe de mare, mai aproape de munte, dar tot departe de mine. Am inchis ochii si am sters toate amintirile, toate vorbele si toti oamenii si am ramas eu intr-o camera goala, atarnata pe un umeras. In curand o sa plec sa umplu alta incapere.
PS: Undeva, acolo, o sa fie casa mea.
1 comment:
Orice paradis ajunge să încapă, la un moment dat, într-o valiză. Ba chiar şi-n mai puţin de-atât...
Post a Comment