Saturday, June 27, 2009

Scrisoare catre soare

Dragul meu,

Adu-mi toata caldura ta de pe maluri de mari straine, plimba-ma cu barca si alinta-mi pielea, adu-mi doar ploaia frumoasa de vara si diminetile racoroase si imbratiseaza-ma pana la oase. Atinge-mi genunchii, joaca-te cu mine volei pe plaja si citeste-mi din "Prima dimineata de dupa". Apoi scrie-mi povesti cu regine mofturoase si adu-mi caini credinciosi de paza. Cauta-ma, ascunde-ma, canta-mi "Magic moments".

Te astept inca 40 de minute si ma culc.
Noapte buna in stil masina.

Raluca.

Friday, June 26, 2009

Chocolate and cigarettes

And rain.
Si eu numarand firele de par din cap si ies fix egale ca numar cu cate rasuciri am facut. Noroc ca balconul meu e mic si de la el pot sa vad alb in sus si verde in jos si nu am loc suficient sa fac roata in el ca altfel depaseam charge-ul. Printre atatea consommée versus estimée tot incerc sa imi dezvolt povestea. Nimic. Pauza intre desene, pauza intre ganduri, pauza intre sentimente. Am auzit undeva ca cei care nu dorm noaptea traiesc mai mult dar socotind timpul in care imi adun gandurile si le asez in siruri fibonacci deja am ajuns la 50 de ani si inteleg de ce viata mi s-a scurtat brusc. Tot scurtand si tot taind in mintea mea, a ramas o poveste, care nu a fost scrisa inca. [Pauza mare]. Desi imi place sa inchid cercul de fiecare data acum vreau sa il las deschis, ca fereastra balconului meu in timp ce stropi mutanti ma lovesc peste pielea transormata in scoarta.
Si cred ca vad falci, multe falci.

Wednesday, June 24, 2009

Dezacord olfactiv

Ma cert cu orasul asta pe mirosuri:
Eu simt un amestec de nectar de migdale, anason stelat si armonii,
El miroase a praf.
Eu simt miros de noapte rece si soc in vant
El miroase soare fierbinte si asfalt incins stropit cu clor.
Eu visez la mirosuri de oras mediteranean cu aroma de barbat
El imi ofera miros de os putred impachetat in tabla.
Ma cert cu orasul asta pe mirosuri
Si nici unul nu cedeaza.

Pe fundal, pur si simplu, Raluca diminetii nu pricepe ca ii scapa altfel Ralucai noptii si ca sub imperiul simturilor poate sa uite cum miroase purple vara.

Sunday, June 21, 2009

See you at the bitter end

Acum 3 ani incepea un cerc, de fapt nici nu stiam ce este, nici macar inceputul nu l-am vazut bine. Acum am vazut cum linia pe care pornisem s-a incovrigat la final si s-a unit cu inceputul, fermecator de perfect. A trecut mult prea mult timp de cand te imparteai intre mine si alte cearsafuri, de cand numele tau mi se parea zeitatea intruchipata, a trecut mult prea mult timp de cand s-a scris scenariul acestui film. Iar eu abia acum am putut sa fiu ultimul spectator care a vazut bucatelele taiate si a putut sa paraseasca scena. Nu am plans, nu am ras, nu am miscat. Daca aveam cruci pe langa mine ma inchinam la ele, daca aveam icoane pe langa mine ti le daruiam sa te inchini tu la ele dar si asta degeaba pentru ca oricum nu spuneam rugaciuni, ci doar doream. Ma uit in urma si derulez. E ca si cum iti povestesti viata iar ca un copil ce erai si faceai nazbatii te ierti si te minunezi ca erai tu. Acum pot sa vad totul ca un intreg, de la inceput pana la sfarsit, de la sfarsit pana la inceput, de cand m-am impartit pana cand m-am despartit. Am realizat brusc ca totul a fost placebo.