Wednesday, December 31, 2008

Acum, la sfarsit



VON DALER & LOW PRESSURE Feat Natasja - Real Love
Asculta mai multe audio Muzica »
Intai asculta, asculta ce ti se spune.

"La multi ani si tot ce iti doresti!"...mi se pare cea mai impersonala urare pentru ca cel care o face nu are nici cea mai mica idee despre ce sa iti doreasca si spera ca tu sa stii asta si sa apreciezi ca el iti da frau la falsul liber arbitru de final de an. Chiar vrei sa stii ce imi doresc? Imi doresc ceva real, atat. La fel de real ca muzica mea pe care o daruiesc, la fel de real ca zambetul meu pe care il daruiesc, la fel de real ca sufletul meu pe care il daruiesc. Acum, la sfarsit, imi doresc nimic mai putin decat ceea ce am si mereu mai mult decat ceea ce nu am.

La multi ani si sa rostiti mereu urarile voastre, nu ale altora.

Tuesday, December 30, 2008

Mar adentro sau despre o alta zi perfecta

"Cioc cioc. Abre Los Ojos!".. in fundal se aude o muzica ireala despre nasteri si despre ani multi ce mi se doresc. In suflet se aude o muzica sufocata despre morti si despre timp ce trece in zadar. Intre cele doua lumi sunt eu si incerc sa recitesc "obsesia sfarsiturilor triste" si sa inteleg cine era Marta creata de tine si de ce mereu i se fura ce iubeste, desi nu moartea face asta ci viata. Apoi incerc sa inteleg de ce viata este cea mai mare obligatie si de ce iubirea este cea mai mare pierdere, de ce marea se misca si de ce valurile lovesc, de ce muntii sunt atat de departe si de ce eu nu sunt acolo. Ma intorc in timp cand aveam 3 ani sa imi regasesc serenitatea si apoi revin la aproape 30 repetand: "varsta intrebarilor nu are varsta". Apoi asez la loc in cosul cu carti "O perfecta zi perfecta" si imi deschid usile iadului catre film. Si eu am iubit pana la finalul filmului, chiar de mai multe ori.


Abre Los Ojos
Asculta mai multe audio Muzica »

Monday, December 22, 2008

Am gasit starea

Dupa zile de cautat melodii si ascultat si reascultat obsesivo-compulsiv Alexandrina, am decis sa mai caut un pic si printre alte limbi sa imi intoxic creierul prin outsoursare. Era ceva ce nu se potrivea, cauta sa iasa si sa tipe si intr-un final am gasit:

It's always the same way for me
Blue turns soft with time
Broke remains, an everyday disguise
Ending in the same way. . .the same way

Thursday, December 18, 2008

Monofobie generala

Vad oamenii. Pe strada sunt multi oameni, multe masini cu oameni, multe case cu oameni, multe birouri cu oameni, atat de multi oameni incat ochii mei par niste cepe iesite mult prea repede la suprafata. Imi place sa trec printre oameni, printre masinile cu oameni, printre casele cu oameni, printre birourile cu oameni, dar nu ma opresc pentru ca stiu ca trebuie sa inot ca sa pot sa nu ma scufund. Apoi ajung langa omul care mi-a mai ramas si la care mereu incerc sa ajung, omul care in interior are o femeie sufocata si legata, o femeie care a vrut sa creasca dar nu a reusit pentru ca trupul nu o ajuta. Iar acest om-femeie asteapta ceva. Se uita pe geam si asteapta. Priveste si canta:

Oamenii sunt niste baloane care atunci cand nu mai stiu sa pluteasca se sparg.
Oamenii sunt niste copii care atunci cand nu mai stiu sa se joace se pierd.
Oamenii sunt niste culori care atunci cand nu mai stiu sa straluceasca se sterg.
Oamenii sunt niste dansatori care atunci cand nu mai stiu sa tina ritmul se opresc.

Acum vad oamenii cu ochii inchisi.
Vad cum plutesc, cum se joaca, cum stralucesc, cum danseaza, iar daca ii vad inseamna ca am vederea buna..sau poate...daca ii vad ca plutesc inseamna ca eu nu i-am spart, daca ii vad ca se joaca inseamna ca eu nu i-am pierdut, daca ii vad ca stralucesc inseamna ca eu nu i-am sters si daca ii vad ca danseaza inseamna ca eu nu i-am oprit. Sau poate...doar eu m-am schimbat.

Saturday, December 13, 2008

Cand ploua

Cand ploua
Imi place sa ma uit de sus si sa vad umbrele colorate
Atunci stiu de ce exista culoarea.
Cand ploua
Imi place sa privesc cu ochii din interior omul de fier
Atunci stiu ca el nu simte ploaia ca mine.
Cand ploua
Imi place sa dorm si sa visez copiii din mine razand
Atunci stiu ca cei morti au inviat.
Cand ploua
Imi place sa cred ca florile vor creste mai mult ca oamenii
Atunci stiu ca apele nu dor.

Doar cand ploua stiu ca si pentru mine exista un om de lut.


Alexandrina Hristov - Om De Lut
Asculta mai multe audio Muzica »

Friday, December 12, 2008

Cand regina de negru se lauda

Da da da..si cum va povesteam data trecuta regina de negru a tot trecut peste mari si tari, s-a batut cu balaurii si a trecut prin furtuni si uragane pana cand s-a intors in patul ei domnesc de 1/2. Pe drum caleasca i s-a transformat pe rand in taxi, avion, autobuz, bicicleta, iar avion si apoi a revenit la culoarea ei de baza, adica rosie. Nimic nu a stat in calea fericirii ei timp de 12 zile minus 2 si apoi a inceput parastasul:
1)Sarbatorit pe muteste si printre inghitituri in sec 1 Decembrie.
2)Intors in iatac pe minus.
3)Inceput adunarea de osteni pentru lupta impotriva dracului dansator.
4)Pregatit Rebelionul.

Apoi, celebra regina de negru a dezvoltat strategii de pace temporara si a mai inghitit in sec pentru o vreme. Nimic nou, nimic vechi, ceea ce stia s-a aprofundat iar ceea ce nu stia a infundat. Si-a dat seama in final ca viata la curte e o curva cu prea multe fete sa stai sa le numeri si prea multi gandaci sa stai sa ii starpesti iar in tot acest timp poti invata limbi straine. Raid/Ride/Rid!

Monday, December 8, 2008

Sunday, December 7, 2008

My life without me

Te-ai intrebat ce este dincolo de tine? Dincolo de mintea si scenariile tale? Dincolo de vitrinele pline de lucruri stralucitoare si scumpe pe care ti le doresti dar mereu ai altceva de facut cu banii, mult mai urgent si mult mai practic? Dincolo de oamenii pe care ii iubesti sau ii urasti, de oamenii pe care ii cunosti sau nu i-ai cunoscut inca, dincolo de griji si fericire? Dincolo de timpul pe care il consumi si dincolo de timpul ce te consuma? Dincolo de locuri si mase de oameni ce iti starnesc instant sentimentul de agorafobie? Dincolo de frica de singuratate, de esec, de iubire sau de oameni? Dincolo e moartea. Moarte peste tot, in toate formele ei, cu toate mastile ei: moartea corpului, moarte creierului, moarte sufletului, moartea naturii. Eu mor des, tu?
Toate acele lucruri inainte de moarte vor doar sa ne tina mintea ocupata, sa nu avem timp sa ne gandim, sa incercam sa traim facand abstractie de ea. Ea este singurul adevar cert pe care nimeni nu vrea sa il afle. Si nu, nu m-am transformat intr-un fel de hedonista a mortii, nu dezvolt placeri pentru ea, dar intr-o lume nesigura ea e capatul sigur. E capatul la care tu si eu ne vom intalni la final, chiar daca nu am ajuns sa ne cunoastem. Dar tu, tu te-ai intrebat vreodata ce e dincolo de tine?

Saturday, December 6, 2008

Am ajuns acolo

Suntem doar niste pietre aruncate random din cer pe pamant
Si cadem
Asta e destinul nostru
Forta gravitationala este hazardul fiecaruia
Daca traiectoria este dreapta sau se iveste un pom nu tine de noi
Dar tot in pamant ajungem.

Nu si daca pastrezi dansul in jurul pamanului
In jurul soarelui
Cum ne invata tot universul
So...keep dancing

Pietrele nu danseaza
Pietrele tac
Pietrele cad

Wednesday, December 3, 2008

Am cazut

Am visat ca nu mai erai si am cazut din pat. Cand m-am intors, a trebuit sa imi desenez un alt tu, caci tu intr-adevar nu mai erai.

Friday, November 21, 2008

Zbor


Visam ca zbor..si zbor..si zbor...chhhh (se strica discul). Stai un pic, chiar zbor...asteapta-ma, vin acum, ne dam intalnire la colt de aripa, norul sperantei la ultimul etaj...barca de nori ne asteapta si apoi ne refugiem in domul ala, il stii tu, arata ca un castel de nisip. Zbor..chiar zbor..doar eu si dansatorul

Saturday, November 15, 2008

La belle dame sans regrets


Mai demult era o umbra langa care plangeam si nu radeam. Mai inainte de acel demult era o alta umbra langa care nu aveam voie sa stau. Iar la inceput, a fost umbra atinsa urmata de fuga. Nu de prea mult timp insa umbrele s-au incuiat intr-un loc expirat si, incercand sa ramana acolo,si-au ales fiecare cate un colt in care sa dispara. Dar au luat cu ele si colturile iar eu am ramas sa alerg in cerc si sa incerc sa zbor deasupra lui sa-i pot scapa din stramtoarea. Nu reusesc mereu, iar cand nu reusesc mi-e greu sa recunosc infrangerea. Mi-e greu sa zic imi pare rau ca te-am zarit ca pe o umbra cand de fapt esti carne si mi-e greu sa te ating cand esti umbra si de fapt te-am vazut carne. Totul se vede departe, iar departe e prea departe...et je parle, tu parles...dansons



Sting - La Belle Dame Sans Regrets
Asculta mai multe audio Muzica »

Dansons tu dis
Et moi, je suis
Mes pas sont gauches
Mes pieds tu fauches
Je crains les sots
Je cherche en vain les mots
Pour m'expliquer ta vie, alors
Tu mens, ma Soeur
Tu brises mon coeur
Je pense, tu sais
Erreurs, jamais
J'écoute, tu parles
Je ne comprends pas bien
La belle dame sans regrets

Thursday, November 13, 2008

My Mistakes Were Made For You



The Last Shadow Puppets - My Mistakes Were Made For You
Asculta mai multe audio Muzica »
Ele au existat, exista si vor exista. Fara ele nu sunt eu, fara ele cele 3 Raluci nu s-ar mai certa intre ele si fara razboi nu ar exista pace in sufletul meu. Am gresit mereu din dorinta de a face bine si am gresit mereu lasandu-ma pe mine la o parte si incercand sa daruiesc mai mult decat sa primesc. Am gresit din vanitate, am gresit din inocenta si am gresit din greseala. Am gresit ca atunci cand te intalnesc sa nu mai gresesc. Dar inca gresesc, inca sunt eu, iar poate atunci cand ma voi ierta eu pe mine nu voi mai gresi. Azi ma iert pentru tine. Azi incep sa numar inapoi pana la zero si imi astept in linie zborul catre tine.
**
Muzica imi canta in urechi dansul cu tine.

Thursday, November 6, 2008

Non ti muovere

"Nu stiu unde se duc oamenii cand mor dar stiu unde raman"
Eu imi privesc toate mortile in oglinda si stiu ca de fiecare data cand am reinviat a trebuit sa mor iar.

Wednesday, November 5, 2008

Caotica Raluca

Ma doare..si de fiecare data cand ma doare ma gandesc la ultima oara cand m-a durut si a durut atat de tare incat corpul meu imprumutase miscarile unui sarpe. Atunci a durut tot, acum doare doar frica. Mi-e frica. Iar frica asta e scrisa pe interiorul bratului pe piele si pe sub piele. Mi-e frica de usile mele nedeschise inca si de usile deschise ce se vor inchide. Nu am desenat usi, ci doar le-am privit printr-o lentila. Le am pastrate pe toate intr-un colt, asa decolorate de soare si zgariate de maini straine. Mi-e frica sa visez cu ochii deschisi caci mereu am visat cu ochii inchisi si nu s-a implinit. Mi-e frica sa devin o galeata de frici aruncate. Acum dormi, caci daca nu dormi tu, pe mine cine ma mai viseaza?

Wednesday, October 29, 2008

Ne cautam printre amintiri


Nu am scris nimic timp de 10 minute de foaie alba, preferam sa imi rotesc ochii prin camera caci atunci cand imi rotesc ochii spre mine vad prea multe. Caut un chip drag de copil cu balonas ce parca imi canta "avion cu motor ia-ma si pe mine in zbor", caut poze impartite intre mine, tine, Paris si Viena desi mine si tine nu s-au intalnit acolo ci in orasul bicicletelor, caut urma de tigara in loc de urma de deget, caut miros de carte si in fiecare ma caut pe mine. Un tango vechi despre ochii tai se aude in spate iar in fata se plimba filmul in 3 dimensiuni al vietii mele. Un buchet de flori de camp se lupta cu timpul si se impotriveste uscarii premature. Amintiri de acum o clipa se refac in minte si se rederuleaza pentru a prinde contur si mai tarziu. Amintiri ce vor urma freamata intrebatoare in coltul celalalt. Ringul este gata, rezultatul va fii explozia creierului meu. Las sunetele sa creasca si ascult: la radio, se anunta zboruri.

Monday, October 6, 2008

SH este noul Vintage sau Noul manual despre vechi

A fost odata ca-n povesti...a fost o bunicuta care purta haine ca de altfel toate bunicutele de-a lungul istoriei. Si avea ea atatea hainute agonisite de o viata si inca nepurtate incat s-a gandit sa lase si la mostenitori. Asa a aparut vintage-ul. Dar mostenitorii rai si nerecunoscatori au decis sa le poarte si sa le murdareasca ca sa le transforme in SH. Hainele de la a doua mana s-au gandit ca razbunarea cea mai mare este sa ajunga la a3a mana si uite asa s-au nascut blogurile vintage, ca niste ciupercute dupa ploaie. Nu, acesta nu este un manual despre cum sa te imbraci vintage, ci este un manual despre cum sa traiesti, sa simti si sa vinzi vintage in cei deja celebri "numai 10 pasi".

1.Trebuie sa cunosti cel putin o limba straina caci numele blogului tau va contine neaparat cuvantul vintage sau un cuvant frantuzesc gen madame ca sa dea iz de vechi. Poti sa pacalesti usor auditoriu daca folosesti un translator online.

2.Poza etalon a blogului trebuie sa fie din anii 20,30,40 etc dar atentie mare sa nu depaseasca 80 caci deja devine "not vintage". Alb-negrul sau sepia confera un aer retro si cozy care va face privitorul sa se simta ca acasa. Poti pune si o poza cu dulceata si/sau serbet ca sa fie o vizita ca la carte (veche si asta).

3.Nu uita: Google este prietenul tau. Apasa "Ma simt norocos" pe cuvantul vintage si vei gasi 9872486863487 de situri din afara care iti pot servi drept "guru in ale vintage-ului". Nimic nu se iarta!

4.Poti incepe cu sectiunea bijuterii dar nu uita ca ai in casa un catalog AVON de anul trecut si un set de bijuterii din perle cumparat de acolo, deci poti face deschiderea leeeejer cu un astfel de accesoriu (par exemple http://vintagesiactual.blogspot.com/2008/09/set-inel-i-bro-cu-perle-din-sticl-de.html )

5.Deschide usile dulapului si lasa-ti mainile in el. Poti gasi acolo cravate de la tata, fusta de la mama si cele mai sus mentionate de la bunica. Nu trebuie neaparat ca ei sa stie. De asemenea, nu uita sa iei si cateva din hainele tale care nu te prind sau nu iti mai plac cu brand-uri celebre gen Puma, Nike si altele si sa le adaugi la sectiunea noi. Daca nu cunosti denumirile, poti inventa unele si sa pui neaparat "made in Paris". Mare atentie insa, trebuie sa stapanesti bine punctul 1.

6.Vrei sa vinzi repede si bine? Atunci cauta un (foto)model pentru hainutele tale. Poti sa fii chiar tu, dar daca esti "neprezentabila" suna la vecina de palier poate are si ea nevoie de un extravenit. Foarte important: cur sexy este un must caci poate intra si baieti pe blog. (par exemple http://madamedevintage.blogspot.com/2008/10/cod-145-pantaloni-escada-foarte-elegani.html)

7.Ca punct aditional la punctul 5, dar destul de important sa il pun separat acest pas este legat de culoarile produselor expuse si pe alocuri de textura: caaat mai socante. Mult verde, mult roz si chiar daca e frig si ploua afara, multe translucide si transparente.

8.Daca afacerea cu haine nu este suficienta pentru satisfacerea poftelor tale banesti, sfatul acesta este strans legat de alergat (pentru o silueta mai buna): alearga prin magazinele de SH sau alearga prin magazinele de antichitati si eventual alearga intr-un sezon de reduceri prin outleturi din Vienna sa poti aduce marfa ca H&Mm, Mango, Zara si C&A si sa le vinzi la suprapret. Hainele nu sunt totul. Poti cumpara si farfurii, cesti, ceainice, linguri etc pentru o bucatarie la fel de vintage ca si dulapul tau.

9.Te duce capul? Atunci si mai bine. Poti inventa povestioare cu dantelute si zane pentru fiecare hainuta. Alaturi de descrierea lor poti baga un pret mare si apoi altul colorat, mult mai mic, cu eticheta SOLDURI. Cumparatorii nu vor intarzia sa apara.

10.Pentru comenzi trebuie sa dai o adresa de mail sau un id de mess, asa iti poti face multi prieteni si "conexiuni". De recomandat ca in lista de mess sa ai un grup separat pentru a putea da massuri lejer sau si mai elegant si business, versiunea un pic mai vintage a spamului si anume mail-ul. Nu uita, daca butique-ul tau online isi are originile in Bucuresti, o intalnire face to face e mai usoara decat expedierea prin posta. Participarile lunare la diferite targuri aduc o crestere de buget neimpozabila(ca de altfel tot venitul).

Ca o concluzie si cu lipsa totala de ipocrizie ma confesez aici ca am in reader cateva de astfel de bloguri si le urmaresc evolutia: 90% din acestea au produse de 2 lei (la figurat, nu la propriu) si deci multe la suprapret. Totusi, daca imi place ceva cumpar, ca deh, manualul de mai sus a fost scris dupa un studiu de piata pe un anume esantion ca o adevarata statisticiana ce zace in mine de prin anul 2 de facultate, acum...hmm..8 ani da. Sunt vintage ori ba?

Tuesday, September 30, 2008

De cand am descoperit placa de par ma uit altfel in oglinda

Ca de obicei revin in fata oglinzii si redezbat acest obiect cliseic. O persecut acasa si rup ligheanele prin baie, o persecut la munca si ocup spatiul degeaba si nu in ultimul rand o persecut pe strada si folosesc fara nici un scop vitrinele magazinelor. Noroc ca oglinda de la masina nu e orientata spre mine caci as fi fost un narcis desavarsit iar in loc de fantana sfarseam in Dambovita. Evident ca ma sfatuiesc cu mine in fata ei si e martorul tacut al multor lacrimi si mult mai evident e ca pastrez mereu in geanta un ciob de oglinda. Ce pot sa fac? Sunt dependenta de ea. Ma numesc Raluca si sunt o oglindita anonima. Buuuuna Raluca(astea sunt vocile din capul meu). Asa, urmand firul logic al naratiunii eu si oglinda mea am trait multe impreuna iar fiecare barbat ce a poposit in fata ei sa se spele pe fata cred ca s-a vazut mai mult pe el decat pe mine. As putea sa scriu si eu un basm cu oglinzi si sa rup ceva vraji dar ma limitez la intamplarile din viata mea petrecute "La oglinda":

1)Clasa a11a, decembrie 1996: Ma intorceam dintr-un turneu cu corul si eram destul de impacata cu performanta mea (singura din 40 de oameni care isi uitase pantofii negri acasa si isi pusese unii albi). Am zis eu sa o lungesc prin camera pana cand mama imi pregateste ceva de mancare si imi faceam de lucru in oglinda sa nu adorm. Cand de-odata, imi vine sa casc (deh, ora 11 seara, drum, trac tot tacamul). Si casc, si casc, si casc...si nu ma mai opresc...si stop cadru: mi-a ramas maxilarul inferior blocat. Da da, eu, am ramas in fata mea in oglinda cu gura cascata. Urmarea? O mama disperata care vroia sa imi traga un pumn ca poate imi revin, 1 ora de asteptat salvarea in timp ce muream de foame si nici de inghitit in sec nu puteam, 2 ore plimbat prin spital in camasuta de in si papucei de plastic in timp ce afara erau gradele pe minus si nu in ultimul rand o noapte de somn chinuit cu capul intr-o parte de frica sa nu imi inghit limba doar pentru simplul fapt ca nu exista doctor (treaz) sa imi inchida gura. Au urmat pe rand o dimineata eliberatoare in care doamna doctor m-a asigurat ca sunt norocoasa deoarece 3 oameni din 5 au fractura si apoi 2 saptamani de Craciun si Revelion cu bandaj in trend (deci alb, a la Maica Tereza) si supe pasate pe(de) post de sarmale si cozonac. De atunci, eu si oglinda mea de acasa am trait fericite pana la adanci batraneti mai ales dupa ce eu mi-am inchis gura.

2)Tot prin liceu, eu adolescenta rebela si una bucata mama nemiloasa caci nu vroia sa ma lase la disco. Si dai si certuri si oprobrii aruncate si fiecare se tinea tare pe picioare. Numai ea, oglinda de 10/5 statea linistita pe masa si asculta. La un moment dat, o alta mana nemiloasa apare (da, recunosc, a mea era), o ridica si i-o arata mamei: "Uite, esti isterica". Buff, poc poc...897234878734 de cioburi si tot atatia ani de ghinion. Oglinda si-a dat duhul pentru linistea noastra.

3)Peste muuulti multi ani, peste 7 tari si 7 mari, regina de negru a renascut pentru a iesi la intalniri. S-a aranjat ea, s-a pipitit in stilul ei hippie caracteristic dar nu avea unde sa se intrebe cine are cea mai frumoasa fusta din tara. Si ce a socotit ea si cei 7 sfetnici-pitici din capul ei? Sa puna ligheanul pe jos cu fundul in sus si sa capete cativa cm in plus ca o adevarata "marie a sa" ce era. Buff poc poc (it brings back memories) ligheanul cedeaza sub greutatea ei iar saraca regina a fost prinsa in capcana. Piciorusul ei de Cenusareasca cu greu facea fata zimtilor nemilosi din plastic. De atunci, oglinda ramane undeva sus sus si asteapta ca regina sa creasca.

Dorinta mea arzatoare e sa traiesc intr-o lume a oglinzilor, macar ele ma mint frumos. Pastrand tematica, va las o melodie despre cele 1000 de oglinzi ale mele.



1000 mirrors ft sinead o conno
Asculta mai multe audio Muzica »

Thursday, September 25, 2008

Sometimes, it smells like past in the present

Cateodata te uiti cum trece trecutul pe langa tine, in slow motion, cu prezentul lui legat de gat iar tu cu prezentul tau atarnand pe umeri. Te uiti la prezentul lui si iti vezi trecutul iar fiecare ochi spune cate ceva. Apoi te repeti fara sa iti dai seama si ti se spune dar nu auzi, doar simti. Simti cum iar ti se inclesteaza mana si cum iar oglinda devine singura entitate care te aude si te vede. Dispari cate putin din tine si te ingropi in trecut, lasand in mod "cvasi-exhaustiv" harta urmelor tale. Cine le mai descifreaza acum? Poate doar amatorii de firimituri umane sau nevazatorii, caci doar ei nu vad cu adevarat. Ma duc sa mai imi torn o picatura de cafea, poate de data asta ma trezesc complet si poate nu adorm sa mai visez urmatoarea mea identificare. Apoi ma voi intoarce aici, caci statul in acelasi loc face bine pentru miros.


Martina Topley Bird - Poison
Asculta mai multe audio Muzica »

Friday, September 19, 2008

Ce ma ameteste? Numai 6's norocoase

1)Nesomnul: ma apuca uneori fericirea ca stau la mine in camera si robotesc printre hartii hartiute, sterg praful pe care nu l-am mai sters la mine pentru ca acum il sterg la tine si asez toate briz-brizurile mele in noul suport de cercei si in noua cutie de bijuterii primite de ziua mea. Si fac, si fac pana ma prinde 3-4 dimineata cu mainile in apa si cu oja dusa pe jumatate. Mai gasesc un ordin de varsamant catre un tip care daca devine celebru in ale cantatului il vand la licitatie clar, gasesc crema antibacteriana pentru vechiul meu pierce care acum zace prin cutii, nu mai este VIP-ul sprancenii mele stangi, o poezie ici, o clama colo. Ascunsa intre dosare este o veche poza polaroid a unei cizme si o pun la loc de cinste langa tabloul cu Mighty Mouse pictat ironic cu un Puta Madre pe piept si care la fel de ironic salveaza o soricica fara ochi. Curatenia de toamna-toamna-frig-si-ploaie-fara-somn continua si descopar toate biletele de la concerte: Placebo, Muse, Bestival, Goldfrapp, Bestfest, Massive Atack, Birdy Nam-Nam etc etc. Amintirile ma gadila pana adorm.

2)Munca: sau nemunca mai bine zis, cand am perioada de autoformare si stau si citesc de zor sau mai fac unele teste de ma ia somnul ratat din noaptea de la punctul1). Atunci ma duc si imi fac cafea cu lapte...sau mai bine zis cu tot cu ambalajul de lapte condensat pentru ca punctul precedent imi da inca de furca. Iau cu greu o lingurita sa indepartez impuritatea apoi uit ca deja am lingurita si mai iau una. Cafeaua mea cu lapte,plastic si doua lingurite (tot din plastic) si fara zahar ca evident l-am uitat este ideala pentru un final de saptamana.

3)Tequila: si prietenii stiu de ce, cum, cand si unde. Mereu treaza, cum primesc vreo 5 degetele (de tequila) cum ma ametesc. Vama insa a ramas in urma caci toamna nu e ca vara si Bucurestiul nu e ca marea. Concluzia punctului 3): Beau rar, deci ma ametesc.

4)Parfumul: al meu cand il simt pe lucrurile proaspat dezlipite de trupul cald si parfumul tau acvatic ce ramane in palme de atata mangaiat. Uneori mai stranut si ma ametesc de la inchis ochii.

5)Bicicleta: dupa 15 ani de pauza de pedalat si 10 ani de masina am revenit pe 2 roti, pentru placere si pentru miscare. Ma ametesc plimbarile lungi cu tine si pistele trasate pe stradutele linistite. Ma ametesc rafalele de vant capitalist ce imi flutura vestuta si colturile parului. Ma ametesc dalele si cainii ce se tin scai de mine fiecare in felul lui. Ma ameteste orasul cand sunt pe sa, but I can't help it.

6).......(text ascuns in inima mea)



James - Getting Away With It (All Messed Up)
Asculta mai multe audio Muzica »

Tuesday, September 16, 2008

Alerta! E Septembrie


Haos, trebuie sa ma organizez. Nu pot sa platesc amenzi in fiecare zi si nici sa distrug valori la nesfarsit, nu pot sa dezamagesc oameni si nu pot nici sa prioritizez cum ar trebui. Refuz sa ma cert pe probleme gen trafic, plastic stress si straini animalici. Refuz sa imi trasez iar un cerc in jur si sa numar peretii. O sa alerg printre frunze uscate si o sa ma arunc intr-un castel de fildes, poate poate il sparg. O sa imi crosetez mie drept cadou o poveste de toamna care sa tina de cald la iarna si sa astepte ghioceii la primavara. O sa imi pastrez raza mea de soare pe care sa o vad peste umbrela si peste nori si o sa miros fiecare haina groasa ce o scot ca noua din dulapul vechi. Azi e ultima zi dintr-un lung sir "afibonaccic" de 28 de ani iar cea de maine nu o sa mai fie ca asta. Azi pot sa ingramadesc cele 1000 de lucuri pe care nu le-am facut si pe care le-am lasat mereu pentru maine. Maine se numara anii si tot maine o sa se revanseze soarta pentru ultimii doi ani ratati. Am emotii, e toamna mea.

Thursday, September 11, 2008

5 pasi de urias si 5 pasi de furnica



Noah & The Whale - 5 Years Time
Asculta mai multe audio Muzica »

Acum 5 ani aveam 24 de ani si o pofta nebuna de schimbare, aspiram la altceva, cariera de profesoara nu ma mai atragea iar viata in Constanta mi se parea limitata. Cu pletele in vant am alergat cu prima ocazie in Bucuresti si m-am atasat de betoanele astea pe care asa gri cum erau am invatat sa le colorez si sa le mai schimb din cand in cand pentru mici vacante ce pareau mai aproape vazute de aici. Acum pletele au disparut, betoanele s-au facut gri la loc iar eu voi trece in cateva zile in zona crespuculara 29-30. Dar a fost fun fun fun, sun sun sun si uneori sad (un singur an). Ce am facut in ultimii 5 ani deci? Am cunoscut oameni, am iubit si am daruit, mi s-a luat si mi s-a dat, am crescut si am ajuns in punctul in care pot spune love love love. Ce voi face in urmatorii 5? Alti pasi, alti oameni, mereu acelasi suflet de copil.

-Imparate imparate, cati pasi imi dai?
-5 pasi de urias si 5 de furnica...si apoi poti canta.

And in the oddest moments and just scratching my head
I'll be thinking about families n' lying in bed
Even though I believe it may not even come true
But in my mind I'm having a pretty good time with you.

Thursday, August 28, 2008

Blogul meu ca un WC

Cand eram mica de fiecare data cand ma certa mama sau ma simteam nedreptatita cautam un loc unde sa plang si unde sa ma ascund. Eram multe persoane in casa si din cauza asta nu aveam nici camera mea si nici un loc ascuns. Visam la coridoare secrete si camere ascunse in pereti dar degeaba, copilul de atunci nu putea sa transforme in realitate ce visa. Drept urmare - da matematica isi facea efecutul logic asupra mea - am socotit ca trebuie sa existe o solutie, un loc in care lumea din afara nu patrunde foarte des si am gasit: baia. Ma inchideam in baie. Apoi, cand primul baiat a vrut sa imi patrunda in intimitatea corpului am dezertat, am fugit si m-am ascuns: tot in baie. In baie ma ascundeam si de tine uneroi si tot in baie, la munca, te plangeam si imi feream privirea de ochii iscoditori ai colegilor. Uneori insa, plang aici: cu vorbe, cu muzica, cu desene, pe pagina asta alba gaurita de literele tastaturii. Copilul de azi a gasit o alta baie. Sper doar sa pot trage apa dupa mine si aici.

Monday, August 18, 2008

Sometimes, all I wanna do is get off

...si am plecat. Am calatorit mult, am vorbit mult, am imbratisat mult. Uneori mult e prea mult iar uneori el nu este ca el ci toti sunt ca el. Uneori lucrurile se impart intre ale mele si ale tale, uneori nimeni nu are dreptate si uneori spui doar atat... baby, come on yeah, if you have a hard time gettin' there, maybe you're gone (doar asculta).


Dandy Warhols - Get off
Asculta mai multe audio Muzica »

Monday, August 11, 2008

Bilet fara intoarcere

M-am trezit speriata din vis. Alt vis, alt tu, mai mereu acelasi tu in visele mele.
Erai personajul negativ de data asta: m-ai urcat intr-un lift catre etajul 7 dar era programat sa revin dupa 1 an. Vroiai sa strangi in brate doar pentru a lua energie si se intampla sa nu fiu eu de fiecare data. Ti-am numarat strangerile iar eu am iesit pe minus. Apoi tot tu mi-ai aratat sensul tuturor lucrurilor: cifrele. Totul e compus din cifre. Drumul, pretul, ziua, varsta, relatia. Simtim nevoia sa masuram si sa gasim o metrica pentru orice chiar daca numai auzul lor ne face viata un calvar.

-Ai stat doar 2 zile cu noi, prietenii sunt mai importanti?
-Mai ascult 2 melodii si plec in expirat, nu prea m-a prins folkul.
-Sunt prea multi oameni in cerc, dar din 2 nu il poti face.
-Am facut drumul in 3 ore, m-am saturat.
-Sunt doar 9 zile de concediu.
-La multi ani, ai implinit 75 de ani.

Plec, nu mai vreau sa compun propozitii cu cifre iar numerologia o stric schimbandu-mi varsta in curand. Nu mai vreau sa vad cati oameni ma vad si nu mai vreau sa stiu de cate ori te-ai intors. Eu plec, dar ma intorc peste 1 saptamana. Ironic nu?

Thursday, August 7, 2008

Iar ciudat..

Uneori stingi amintirile ca o ultima tigara pe care ai promis oricum ca nu o vei mai fuma pentru ca oricum nu fumezi ci doar te prostesti. Uneori stingi vocile din cap si nu le mai recunosti cand din greseala la radio se anunta soare intr-un oras fantoma. Apoi incerci sa iti dai seama daca ce ai auzit era ascuns bine in inconstient sau doar numele din constient iti dadea sunetul. Daca personajul nu se potriveste, incepi si inventezi si faci pereche intre nume si chip. Dupa o vreme lucrurile nu se potrivesc iar si incepi sa te intrebi de ce. Apoi iti faci griji: cum vei mai recunoaste ceva vreodata daca mintea ta se joaca cu tine pe degete mai rau ca un Iuda? Nu iti ramane decat sa te multumesti cu bucatile din puzzle-ul creat de tine pentru tine si sa le reasamblezi din cand in cand sa nu uiti cum se face. Mai o melodie, mai un cuvant, mai o poveste, mai un drum. Sper doar ca atunci cand ajung la mare sa nu uit ca o stiu de cand m=am nascut si ca acolo nici un val nu imi sterge viata. Ce sa spun, doar ca nici mie nu imi pare rau. Ma intorc la CD-ul meu de Vama, il pregatesc pentru maine.


Robbie Williams - Me and my monkey
Asculta mai multe audio Muzica »

Tuesday, July 29, 2008

Camera mea

As incepe cu usa, dar cum rar intru pe ea o sa incep de la fereastra. Camera mea incepe deci cu un balcon plin de pungi si bucati de faianta folosite doar de praful si gâzele ce intra netulburate pe geamul netermopanat. Daca dai draperiile albastre la o parte ai nimeri in mod normal capul meu, cu privirea un pic spre stanga caci laptopul se curbeaza dupa noptiera un pic aburind, un pic luminand. Urmeaza surogatul de pat de o persoana si jumatate care nu mai plange dupa jumatate ci dupa intreg. Carti, multe carti, carti de dragoste, carti de ura, carti de satira, carti interzise creierului slab, carti interzise inimii slabe. Un deal de CD-uri si reviste omagiate uneori de razele de soare ce tasnesc prin jaluzele. O masuta de la o idee sta rosie si semeata plina de rame negre, flori uscate, nemuritoare si artificiale. Am zis ca ma decid intr-o zi la una. O lumanare stinsa si una neinceputa, dar le folosesc pe amandoua, una sa imi aminteasca de oameni iar alta sa ma omeneasca cu amintiri nescrise. Un scaun pe care odata am vrut sa stau dar acum stau cu randul hainele mele. Un dulap cu vaza, rama, poza, scoici, carte, cana, vinil, clopot si un telefon. Prima chitara, fara corzi si un geamantan de 40 de kilograme plin cu pungi goale neprafuite de data asta. Pe el un urs de plus cu mainile grele si cateva haine aruncate sa ii mai deschida culoarea. Am ajuns deja la usa care nu e falsa dar are o fata pusa cumparata pe semne din Cora pentru ca e aproape si pentru ca ii da o alta culoare. Mereu se schimba culoarea la mine in camera. Vinilul era negru, acum e cu rosu insa pentru ca l-am pictat. Podeaua era bej dar acum e mozaic de culori pentru ca i-am pus covor, mobila era maronie dar acum e cafea cu lapte pentru ca i-am pus manere in forma de stea de mare iar televizorul este gri inchis cu gri deschis pentru ca l-am oprit.
Apoi, de la usa incepe nebunia de maruntisuri. O masa cu multe foi si dosare, o cutie de bijuterii din lemn, pietre adunate de pe munte puse intr-o coloana a infinitului, bol de sticla plin cu bile colorate si alta lumanare semi-arsa. Dulapul transformat in mare maro cu toate bijuteriile mele pe post de pesti. Parfumuri parfumuri parfumuri. Icoana de la fratele meu mai mic si poze de la celalalt frate, mai mare. Inca o chitara, mai mica si cu mai multe corzi dar cu la fel de mult praf si am ajuns iar la geam. Totul e acolo, nu lipseste nimic - doar eu. Eu care sunt in alta parte.

Friday, July 25, 2008

Dragostea dureaza trei ani (oare???)

Articolul de fata este mai vechi, scris acum un an parca pe unul din multiplele mele bloguri, cred ca cel cu pareri cotidiene si parca pe un blog comun thenobodies, nu dau linkuri pentru ca nici unul nu mai exista. Dar uite ca Andruta mi-a amintit si pentru ca ea e celebra in 24 fun de ce sa nu devin si eu(hahaha...glumesc). Voici ce am scris eu:


Ca sa incep cu dreptul, m-am gandit ca de data asta sa imi cumpar cartea, sa o citesc/ disec/analizez si apoi sa vad piesa de teatru. Aveam la dispozitie 1 saptamana intre momentul initial t0 in care am cumparat una bucata carte "Dragostea dureaza trei ani" de Frederic Beigbeder 20.99 lei de la Diverta si momentul t1 in care (marti fiind) aveam sa imi cumpar bilet la Teatrul Underclouds(deci am revenit cu povesti dintr-o locatie actualizata). A trecut ceva timp de cand s-au petrecut mentionatele deci o sa incerc sa apelez la memoria mea (prea) selectiva si sa adun ramasitele.

Cartea, are acelasi sablon de coperta ca toate din beletristica "contemporana" (Bruckner, Coelho etc) - poate e un semn ceva nu? Interiorul: scris de 14, distanta de 1.5 intre randuri (cu alte cuvinte, sa vada si chioru ce scrie). Continutul: eh, aici sunt mai multe de spus. Tehnica este jurnal, desi autorul te induce in eroare in primele pagini vorbind de Marc Maronnier ca fiind un simplu personaj. Pe parcurs, schimba persoana de la a3a la a1a, trecand print-un set de truisme pe care le inghiti pe masura ce dai paginile si pe care le uiti in momentele urmatoare. Teoria din aceasta carte este ca "dragostea dureaza trei ani". In primul an cumperi mobila, in al doilea muti mobila, in al treilea an imparti mobila..sau in primul an spui: "daca ma parasesti MA OMOR", in al doilea an spui "daca ma parasesti o sa sufar, dar o sa imi treaca", iar in al treilea an spui "daca ma parasesti desfac o sticla de sampanie".etc etc. Fiecare an este descris cu lux de amanunte si cu tone de ironii, cu argumente stiintifice si/sau filosofice intarite de povestiri din cuplu. Apar pe rand spre surprinderea cititorului: o lista de cantece triste, sfaturi psihologice (gen do it yourself), sex (mult sex ca prinde la public, plus amante si tot tacamul), scrisori de dragoste (jenante de altfel), petrecerea de divort si happy-endul(un fel de AMR pana la inca 3 ani). Concluzia: dragostea nu dureaza trei ani. Carte e foarte usor de citit, dar nu ramai cu nimic bun in urma ei (doar o umplere de timp un pic amuzanta).

Acum punerea in scena. Bilet 20 Ron ca deh, era Cristi Iacob dama de companie secondat de Adriana Trandafir. Seara respectiva chiar mi-a placut, Chris Simion incercand sa pastreze liniaritatea cartii, fracturand-o totusi pentru o viziune cat mai alternativa cu muzica, dans, proiectii (de fapt imagini inregistrare dintr-o baie publica, o mica discutie intima la un pisoar), simularea vizionarii la TV (tot printr-o proiectie, pacat de desenele alea animate, parca le-as mai fi urmarit), interactiunea cu publicul (eh, se luau de saracii oameni) si nu in ultimul rand, o balerina infiltrata in public coborata de pe un nor sa ne incante.

Ar mai fi de spus o groaza, pacat ca nu am avut eu chef sa scriu imediat. Parerea mea e ca moftul asta m-a costat cam scump in raport cu calitatea. Dar, asta e, ne mai dam si cu capul de pereti (sau nori).

PS: Ca sa imi fac o imagine mai clara despre stilul lui F.B, am mai citit :"199 000 lei", "Egoistul romantic" si "Memoriile unui tanar ticnit", acelasi stil cinic caracterizandu-l pana la final. Macar e consecvent tipu. Ah si sa nu uit, caut "Je crois moi non plus" si inca nu a aparut in Romania...daca aveti informatii contactati-ma.

Saturday, July 19, 2008

In absenta mea



Yann Tiersen - L'absente
Asculta mai multe audio Muzica »

Ascult..sunetele se amplifica pe masura ce claviatura imi canta absenta. Acum din ce in ce mai repede, fara sa privesc scriu. Fara sa gandesc respir. Si apoi uit. Uit secunda precedenta pentru ca m-am departat de prezent si sunt undeva dincolo de cele 3 vieti construite pentru mine. Cand imi miros mainile stiu ca nu sunt ale mele, caci fumul de tigara imi era strain. Cand imi ating pielea, stiu ca nu ma zgaria asa tare iar cand imi joc parul pe degete stiu ca nu era atat de aspru. M-am oprit. M-am dus in oglinda sa ma uit din perspectiva strainului la mine. M-am mai privit, deci sunt un strain cunoscut, caci am avut cum sa imi analizez fiecare defect al fetei si fiecare cuta sapata de mine in mine. Am luat doua oglinzi si am privit in prima oglinda prin ochii mei in ochii din cealalta oglinda si m-am speriat. Nici ei nu erau ai mei. Dar ce este? Eu? Nu sunt a mea, sunt a tuturor oamenilor care mi-au vorbit odata si de la care am furat ceva. Tu? Esti al tuturor oamenilor care te-au atins odata si care au furat de la tine ceva. Suntem pentru ca altii sunt si ei si nimeni nu e pur si nimeni nu traieste asa cum simte, ci cum invata. Acum fug de mine, pentru ca in mine e haosul si nu il suport. M-am bagat la umbra umbrei mele si respir aerul caci e mai rece dimineata dupa ploaie iar chiar daca dormeam cand a plouat, inca ii simt urma. Shhht, acum, imi plang ploaia ratata, sa nu imi spui te rog ce am mai pierdut.

(aplauze pentru absenta mea)

Saturday, July 12, 2008

Rasarit fugar

Multe masini mici sunt pe autostrada numai una e a mea. Rollback. Melanj de ganduri si de oameni. 6 AM. El departe in cort ia umbre in brate, eu dorm cu gandurile mele. Noapte buna Raluca, caci iar e zi.

Wednesday, July 9, 2008

Color


-Cand te-ai schimbat?
-Nu mi-am dat seama, cunosc doar modul in care m-am schimbat.
-Acum te placi mai mult?
-Nu. Ma plac egal. Ma plac cand in culori, cand fara culori. Ma plac cand vesela, cand trista. Ma plac cand a ta, cand a nimanui.
-Ce e mai real pentru tine?
-Nimic din ce vad sau aud, ci doar ce simt. Cand nu mai simt inseamna ca mi-a murit realitatea.
-Cand nu e real?
-Cand vad prea multa culoare acolo unde nu era si cand miroase a flori acolo unde se murea.
-Mai poti?
-Da, nu vezi? Zambesc.

Alb si negru


-De ce zambesti?
-Pentru ca stiu cat de fals poate fi falsul si stiu ca tu nu ma crezi ca pot sa stiu.
-De ce ai ochii negri?
-Pentru ca se micsoreaza de la intunericul pe care il vede in ochii oamenilor.
-De ce ai albul langa tine?
-Pentru ca uneori sunt fericita.
-De ce doar uneori?
-Pentru ca de cele mai multe ori ma gandesc ca fericirea nu e a mea.
-De ce te joci in culori dar arati numai negrul si albul?
-Pentru ca simt nevoia sa creez dupa ce distrug.
-De ce taci?
-Pentru ca atunci nu stii ce gandesc.
-De ce zambesti iar?
-Pentru ca se mai inchide un cerc si imi place sa ma mut aici.

Tuesday, July 8, 2008

Dama cu liliac


Ai crezut ca sunt obsedata de moarte. Am compus despre moarte, am visat ca fug de moarte si am surzit cand mi s-a spus despre moarte. Dar nu acum. Acum dau cameliile pe liliac si fug de mirosul de pamant proaspat intors. Imi doresc inca sa miros praful asfaltului tocit de atatea picioare, imi doresc inca sa ascult muzica mea stransa din trecut si daruita in prezent, imi doresc inca sa privesc cerul in joaca prin umbrela mov intr-o zi torida de vara, imi doresc sa simt apa fierbinte dupa atatea zile de apa rece si imi doresc sa imi miroasa parul mereu a scortisoara. Nu mai simt cum clorul se ridica in urma pasilor unor straini, ci simt doar miros de liliac strans in suflet de zile si de flori de camp strivite de maini mari si daruite unor maini mici ascunse intr-o carte despre viata. Imi pastrez locurile umblate si incerc sa resimt senzatii pe care mi-am dorit sa nu le suprim din colturile mintii. Imi pastrez cuvintele pe care nu le-am spus pentru ca toate celelalte pe care le-am spus consumasera momentul. Si mai pastrez cioburile pe care nu le-am spart niciodata pentru ca erau singurul tot pe care mi-l daruisei. Tot ce am strans ma ajuta sa vad si sa aud, ma ajuta sa te descopar pe noul tu care va deveni in curand vechi. Totul pe care l-am strans eu ma ajuta sa imi scriu lumea si sa o recitesc cu ochii inchisi, sa o plimb prin locuri straine si sa fiu locatar de imprumut. Apoi am construit o forma de viata.
Tu nu ai fost acolo, nu?

Wednesday, July 2, 2008

Castrare psihologica

Stateam la o masa rotunda si ma gandeam de unde sa incep? As putea sa imi las un semn sa cred ca acolo a fost un colt si apoi sa masor fiecare centimetru sa pot decupa un patrat imaginar si as putea sa termin tot intr-un colt. Ploaia e rotunda si ea, capul e rotund, umflaturile de pe picioare sunt rotunde, pana si cuvintele imi ies rotunde din gura: "as vrea.."

.As vrea sa simt mai mult patul meu chiar daca e doar o saltea pusa pe un lemn ce va ceda la urmatorul suspin.
.As vrea sa nu mai imi rup pielea cu unghiile chiar daca alergia este insuportabila.
.As vrea sa imi caut muzica chiar daca venea din intuneric, un pic spre stanga, nu asta, cealalta.
.As vrea sa imi vad filmele chiar daca au fost incepute si abandonate candva.
.As vrea ca pielea sa nu ma mai arda.
.As vrea sa nu trebuiasca sa aleg intre mine si tine.
.As vrea sa imi tai gandurile.
.As vrea sa uit.
..................chiar daca....

Monday, June 30, 2008

Partitura unei Seherezade

Cand a inceput sa cante?
Cand a inceput sa povesteasca?
Stiu sigur ca nu au fost 1001 de povesti
Si nici macar 1001 de cuvinte.
Stiu sigur ca a fugit inainte sa termine
Si mai stiu ca a devenit schismatica
Ca singurul ei Domn e tot in ea.
Cand a inceput sa danseze?
Cand a inceput sa doarma?
Doar atunci cand s-a oprit o secunda din drumul ei
Sa descuie usa si sa vorbeasca casei
Sa deschida geamul si sa vorbeasca noptii
Si mai stiu ca povestea asta inca nu s-a terminat.

Tuesday, June 24, 2008

How to draft a draft

Dupa cum am mai spus, urasc sa tin drafturile la intuneric. Chiar daca le-am oprit sa creasca, acum le las un pic sa zboare si sa arate ce puteau face. Apoi le voi sterge. La fel procedez si cu hainele mele, tin foarte mult la ele dar cand nu le mai port prefer sa le dau, nu suport sa le mai tin in dulap. Sa purcedem:

Data:23.06.2008
Titlu:Daca viata ta ar fi o piesa de teatru, ce gen ar fi?
Continut:
M-am gandit mult si nu am ajuns la nici o concluzie. Stiu in schimb ce nu imi doresc.
Nu imi doresc o comedie pentru ca nu as mai simti gustul amar al lacrimilor si nu as mai aprecia zambetul dupa o dezamagire. Nu imi doresc o drama pentru ca nu as mai putea sa rad...
Motivatie:Citeam: "Ce spui dupa Buna ziua" si un rand de acolo m-a dus cu gandul la asta
Demotivatie:Nu am mai avut chef sa scriu despre un cliseu.

Data:06.05.2008
Titlu:Locatar de ocazie
Continut:Pufff...de papadie..cat de cliseic zboara desi nu vad cu ochiul liber traseul predefinit. Pufff in parul meu de la o perna care nu era a mea dar mai mereu dorm cu capul pe ea.
Motivatie:Nu dormeam acasa.
Demotivatie:Inca nu dorm, dar cred ca am o problema cu cliseele si iar nu am mai avut chef sa scriu :))

Data:25.04.2008
Titlu:Eu, tu, alt tu, noul tu...mereu eu
Continut:Imi umplu iar viata ca sa mai pot sa o mai golesc cand se va incheia urmatorul ciclu. E ca si cum fac asta de secole, deja stiu ca imi intru in mana. Sarisem insa de prea multe ori o etapa pe care am preferat sa o ascund intre umbre, intre nume si intre chipuri. Acum o pictez pe un singur chip pe care parca il stiu din alte vieti, din alte nume, poate aceleasi totusi repetate intr-o incantatie de predefinire a viitorului. Da, imi vine sa repet numele tau de teama sa nu strig altceva si imi vine sa repet numele meu sa stiu ca eu sunt cea de langa tine. Da, renunt la..
Motivatie:Crize de identitati
Demotivatie:M-au lamurit personalitatile mele multiple cine este eu, cine este tu si cine este el, ce e vechi si ce e nou si de ce este mereu un EU.

Data:14.04.2008
Titlu:LA FILLE COUPEE EN DEUX
Continut:(null)
Motivatie:Numele unui film care s-a mulat un pic pe tipologia mea.
Demotivatie:Am citit cronica(nu am apucat sa il vad) si nu se mai mula. Deci am ramas doar cu un nume.

Data:10.04.2008
Titlu:Desen neterminat
Continut:
Eu...eu nu am carne
Am doar fumul lasat in urma de un corp ars
Si un contur ce trebuie umplut.

Eu...eu nu am zambet
Am doar urma lasata de un creion corector
Si un colt de gura sters de prea multe ori cu guma.

Deseneaza-ma, umplem-ma
Vreau sa fiu obeza de dragoste.
Motivatie:Erau multe.
Demotivatie:S-au risipit sau am desenat, nu mai tin minte.

Data:06.04.2008
Titlu:Cand cucu canta in ploaie
Continut:Macar aud, daca de vorbit nu mai pot. Oare pe unde mi-am lasat vocea? Vad ca tu spui ca esti fericit cand ploua, iar alt tu spune ca nu. Tu spui ca ma auzi desi sunetele mele sunt soptite
Motivatie:Meteo-dependenta
Demotivatie:Ce titlu stupid, am preferat sa ascult si sa ma uit la ploaie.

Data:20.03.2008
Titlu:Cand se termina un vis
Continut:
-Cand iti dai seama ca se termina prost si il intrerupi
-Cand..
Motivatie:Sincer, nu mai stiu ce ma apucase.
Demotivatie:Cred ca am preferat sa ma culc.


Data:22.02.2008
Titlu:Fluorescent adolescent
Continut:
Mi-a ciocanit la portita (nu, nu Ghita) ci ea, hipnotizanta mica si mi-a dat porunca sa spun o poveste, povestea mea si a unui necunoscut. Asa ca, in loc sa imi fac bagajele pentru drumul spre mare ce ma asteapta cu bratele deschise, am hotarat sa imi cotrobai prin bagajele amintirilor si sa extrag (nu, nu lozul castigator) ci povestea.

A fost odata un vis frumos..nu, asta e alta poveste.
A fost odata o librarie. Rataceam printre cartile de copii si zambeam cu drag cand dadeam peste niste carti pe care le citeam cand eram mai mica pe furis de teama sa nu ma certe mama ca imi stric ochii, cu lanterne furate de prin sartarele cu lucrurile lui tata la care noi copii nu aveam acces direct (daca nu aveam parola, hars, ni se taia portia de joaca si eram obligati la somn sau lectii)....ok, deviez. Pe scurt pentru ca nu mai am rabdare: l-am vaz..
Motivatie:Era o leapsa si desi "i don't do leapsa" era in acelasi timp si zuia cuiva si se potrivea povestea.
Demotivatie:In secundele urmatoare nu a mai meritat.

Data:07.02.2008
Titlu:Palmele mele
Continut:Imi intorc pe rand palmele sa priveasca in sus pentru ca in jos au privit prea mult timp dar tot degeaba, nu au gasit urme de pasi. Acum au personalitatea lor, nu mai pot sa le controlez. Acum s-au parfumat cu fum de tigara..
Motivatie:Probabil faceam exercitii antiplictiseala printr-un club si cand m-am intors am zis sa ma folosesc de asta.
Demotivatie:Obosisem.

Acesta a fost bilantul pe primul semestru financiar al drafturilor mele. M-a costat ca nu le-am pus? Nu stiu, dar clar ca nu ma mai costa nimic sa le public.

Wednesday, June 18, 2008

Cand dreapta se cearta cu stanga care sa adoarma prima

-Tot ce am nevoie e un buton de "Hold" pe viata, sa nu spun nici da nici nu, doar sa visez si sa desenez.
-Alo, ai inceput convorbirea, trebuie sa o si termini! Mereu incepi cu da si termini cu nu, deci spune nu!
-Nu, nu, nu...Am nevoie sa respir inainte sa vorbesc, am nevoie sa simt inainte sa ating, am nevoie sa stiu inainte sa dorm. Am obosit sa stiu ce nu am nevoie, sa intreb ce nu ma ajuta si sa ascult ce nu ma atinge. Am obosit sa privesc, am obosit sa vorbesc, am obosit sa scriu. Am obosit sa fiu mereu dreapta.
-Trage pe stanga atunci! Eu sunt aici.
-Nu mai stiu cum, am folosit stanga cand nu era a mea, am folosit iar stanga cand nu am vrut sa trag pe dreapta, acum nu mai stiu cui apartine.
-Nu a fost niciodata a ta sa o folosesti! Esti doar un hot de maini, furi cu dreapta sa dai la stanga dar degeaba. Doar cand dormi uiti cine incerci sa pari. In somn, esti tu!

Noapte buna.
(dar e zi)

Monday, June 16, 2008

"Open your eyes"

Cand i-am inchis pentru prima oara stiam ca ce simt si ce aud e suficient. Cand i-am inchis a doua oara, stiam ca patul de o persoana si jumatate a fost transformat ca dovleacul din poveste in caleasca. tic tac...12 noaptea...vraja se rupe...1 ora,2, 3..timpul a trecut demult dar ceasul inca imi bate mintea. tic tac....deja este 4 dimineata. tic tac... intr-o secunda s-a daramat castelul de nisip.
-"shhht...e noapte, nu ii spune ca te..."
-"vrei sa intri in cercul meu?"
vezi, ca peste noapte, marea matura nisipul si sterge cercul... vezi ca peste noapte, cerul se intuneca, mintea se intuneca, privirea se intuneca...vezi?
-"open your eyes"
Te-am vazut, tot tu esti! But, where do I start, where do I begin?


Wednesday, June 11, 2008

Oamenii inconjuratori


Am obosit sa vad atatea fete chinuite
Si atatea oglinzi in jurul meu.
As desena o masca cu zambet, sa o poarte toti
Si as desena cuvantul "Multumesc".
As mai desena inima la vedere
Si as desena sunetele date de fiecare bum.
As vrea ca oamenii sa stea talpa in talpa
In acelasi timp cu suflet in suflet.
As desena un caleidoscop din oamenii inconjuratori
Sa ii pot colora cum vreau eu.
Acum cant...
Oamenii ucid
Oamenii tac
Oamenii lasa
Iar apoi se descompun de vii.

Monday, June 9, 2008

Tu cati ani ai?


Ce inseamna de fapt intrebarea asta? Venita din gura unui pusti de 12 ani cu care m-am imprietenit in varful bradului inainte de a ma da cu tiroliana inseamna: "tu ce cauti pe traseul asta usor, nu e de tine, du-te unde e greu, lasa copiii cu lumea lor galbena si verde, du-te la negru".
Am sa scriu cum nu prea scriu eu in general: la obiect, fara jocuri de cuvinte si fara perdele semi-opace prin care vede cine ce vrea si inteleg cine ce poate intelege si ce se apropie mai mult de sinele lui.
Am vazut muntii. De fapt, ce se putea vedea de la nivelul cabanei unde mi-am depus starvu omorat de zgomotele orasului si presiunea biciului corporatist. Am ascultat muzica tare, am dormit tare (nu, nu eu sforaiam), am mancat tare, am respirat aer tare. E atat de bine sa fii printre straini si sa nu te simti obligat sa socializezi. Zambesti daca vrei, vorbesti daca vrei, saruti cand vrei...si totul dupa un drum prafuit si accidentat dupa Zarnesti spre Plaiul Foii.
Apoi am vazut Brasovul, intr-o zi, inghesuit ca orice urba dar cu treceri pietonale pigmentate cu terase, flori si oameni frumosi. Si am fost aici www.parc-aventura.ro unde mi-am regasit copilaria, forta, fizicul si intrebarea pierduta in timp.."tu cati ani ai?".

Friday, May 30, 2008

Si....si

Si vreau....si nu vreau.
Si vad...si nu vad.
Si inteleg...si nu inteleg.
Si mi-e dor...si nu mi-e dor.
****
E simplu, la mine in baie sunt doua periute dar pasta neagra de dinti de pe una din ele nu mai conteaza caci dintii s-au facut albi.
E din ce in ce mai simplu, la mine in cap inca mai e o bucata de creier invalid dar care nu mai conteaza, pentru ca am cultivat peste cu semnite aruncate in mod fortuit de maini bune iar acum cresc flori presate ce se transforma pe zi ce trece in bucati moi de inima pregatite pentru inima din inima din pieptul cel mai mare.
****
Si ma legan...si nu ma legan.
Si alint...si nu alint.
Si mangai...si nu mangai.
Si sarut...si nu sarut.
***
E greu, dar daca privesc simplu o sa mi se para mult mai bine.
Da, m-am hotarat, e asa cum e acum, nu cum a fost inainte.

Monday, May 26, 2008

Mai desenezi?




-Mai desenezi?
-Da. Am desenat atunci, acolo, demult.
-Dar acum?
-Nu, sunt prea ocupata cu cele trei Raluci, fiecare imi cere altceva.

Monday, May 19, 2008

Ce vraji a mai facut regina de negru

Dupa doua zile de dormit mai ceva ca frumoasa din padure (da da, despre muma vorbeam), dupa doua zile de nemancat mai ceva ca o anorexica si dupa aceleasi 2 zile de stat in pat mai ceva ca o invalida, regina a putut sa isi miste fundul (elegant, evident) catre cealalta parte(Auf der anderen Seite), mai dansand, mai alergand, mai pasind. A fost intampinata cu mere verzi plimbate prin taramuri indepartate si cu floare-de-nu-ma-uita-cum-dansez galbena ca soarele din munti. Nimic nu e mai frumos dec at sa privesti privirea cum te fura si sa te uiti la tine prin cel din fata ta. Nimic nu e mai plin ca luna disputata de doua capete ce se ciocnesc dupa 2 zile. Si nimic nu e mai verde ca noi.
Acum, regina priveste la pereti si la oamenii pe idle de atatea ore. Ii invidiaza. Pentru ea somnul inoata prea repede si l-a pierdut. Numara o floare,doua, trei... deseneaza un copac, doi, trei...se joaca, un doi , trei...hai la vise daca vrei.
Mai citeste o poezie:

"O scrisoare de prea departe"

mi-a scris dintr-o camaruta
de pe malul Senei.
mi-a spus ca ia lectii de
dans.
ca se trezeste la 5
si dactilografiaza poeme
sau picteaza
si cand simte ca-i vine sa
planga
are o banca preferata pentru
asta
pe malul raului.

cartea ei de Cantece
o sa apara la
toamna.
nu stiam ce sa-i raspund
dar i-am zis sa aiba grija
la dintii stricati si
la amantii francezi.

i-am pus fotografia langa radio
sprijinita de difuzor
si se misca
de parca-ar fi fost vie.

am tot stat si-am privit-o
cat mi-am fumat
ultimele 5 tigari.

apoi m-am
bagat in pat.

Charles Bukowski

Sunday, May 18, 2008

Sevraj in acelasi pat pe aceeasi podea falsa


Organismul meu se curata, din interior catre exterior, se leapada de carne, se dezintergreaza. Parul se increteste la loc, unghiile se scurteaza, iar pielea se trage lasand urme de maini si picioare. Privesc cum slabesc peste noapte. Privesc cum sufletul mananca carnea desi in afara de cateva bucati sustinute de niste fructe nu are ce manca. Menta imi invadeaza creierul prin nari iar mirosul de paine arsa ma tine inca treaza. Apoi iar somn, 10, 14, 16 ore. Ceasul fals de pe peretele ce da in interior arata mereu aceeasi ora: dormi! Dormi! Dormi! Mai visez de 10 ori. Ba nu 100...sau 1000. Dar de unde stiu ca nu 1001?

Vise:
-tata si mama imi trimit scrisoare recomandata in care imi specifica ca vor expedia niste bani pentru medicamente. Nu inteleg de ce scrisoarea este in engleza. Nu inteleg de ce ei mint in scrisoare.
-multa lume la masa. Ea e proasta. Ea rade. Ea nu isi da seama unde se afla. Nu inteleg eu unde eram si de ce nu cunosteam aproape pe nimeni.
-dar esti indragostita? Nu inteleg de ce nu am raspuns cu DA sau NU, ci altfel.
-restul visului a fost blank pe stanga, blank pe dreapta, iar pe stanga pana dimineata cand am visat un soare de munte pe pajistea inflorita.

Buna dimineata, Raluca, "iti aduc ceva de aici, in afara de mine".

Thursday, May 15, 2008

Ce s-a ales de drafturile mele

Mult praf, ochi ocupat cu ochiul altcuiva, scris lasat in asteptarea unei alte parti din mine, zile daruite si nopti castigate. Ma rasucesc cum faceam alta data dar in alta directie, alta adiere de vant si alt film. Imi pedepsesc simturile sa doarma. Acum, ma intreb, unde e acel ceva despre care toata lumea vorbeste? E doar in mintea noastra. Macar...e in noi.
*****
Ganduri draftuite:
-Am 10 texte iar din 100 de cuvinte prefer sa uit alte 1000.
-Ma intristeaza pozele ca artificiu al memoriei
-Uit mult ca sa ma gandesc mai putin.
-Ma dau ca sa ma recuperez pe bucati.
-Hai sa vedem un film!
-Acum stiu cum e sa fii tu.
-Noapte buna celor care pleaca inainte sa apara lumina.

Tuesday, May 13, 2008

Deformatii

Am vazut o piesa in lumina verde. Apoi in intuneric. Apoi cu lanterna. Vorbea despre mortii morti si despre mortii vii. Vorbea despre durerea mortii si despre durerea trairii. Vorbea despre tot ce e in jur, despre copii, femei, barbati. Vorbea cu proiectii, cu lumini si muzica.

"El nu era niciodata trist. Sarea ca o caprioara si se juca cu lopatica. Copiii de-o seama cu el nu il bagau de seama, dar lui nu ii pasa".

"Ea avea 10 sau 100 sau 1000 de ani. Nu se stie. Nu poti numara anii unei femei care si-a scapat varsta in chiuveta si care a plans in fata unei periute de dinti tocite."

"Mama, de ce ai facut asta, spune-mi si mie te rog frumos de ce ai facut asta"

"M-am trezit singur pe Magheru, asa, cum merg eu si..intreaba-ma ce am vazut! Cadavre"

Satira am lasat-o acolo, eu m-am intors la scena mea calda aromata cu ciocolata pentru copilul din mine si la dansul in noapte pentru o ultima incantatie inainte de zori. Noapte buna celor doi.

Monday, May 5, 2008

Hainele reginei de negru


De vreo 3 saptamani asa sa zicem regina de negru a schimbat garderoba. Nu, nu are vesminte albe de manelista si nici Dolce&Gabbana de fitoasa ci transformarea a fost catre floricele, frunzulite, pasarele. Coroana de spini a dat muguri sau mai bine zis dani iar trena neagra si plina de mucegai are muschi verzi si umezi. Primavara a acoperit intreaga fiinta a reginei si a coplesit-o in fiecare zi si in fiecare noapte cu dan-satorul ei. Nimic nu mai e negru, florile acum sunt de un rosu sangeriu iar tulpina de un vinetiu vecin cu vanata. Regina a fost in vacanta: ziua a dormit sau a mai fost dusa la bisericile fortificate iar noaptea a cumparat salam de Sibiu. Nimicul s-a metamorfozat in zid de cetate din 1779 daramand zidurile de oras in care s-a nascut in 1979, sarind pe minus 200 de ani. Vis, cuvinte de drag - "daca profiti de asta iti sparg fata" - personaje noi pe tabla de sah - haulica a facut o groaza de masuratori si descoperiri mai ceva ca un speolog - si nu in ultimul rand cadouri schimbate intre regina si dansator pe podul minciunilor. Viata poate sa fie o strada veche pavata cu piatra cubica cu iz medieval care sa nu iti zgaltaie trasura.

Wednesday, April 30, 2008

Once upon a Past

How should I begin my story...that has no beginning?

-Ai uitat?
-Da.
-Ce?
-De ei doi.Dar tu?
-Da.
-Ce?
-Tot ce am vrut sa nu uit.

Monday, April 28, 2008

Am vazut marea din acelasi loc..dar altfel

Mi-au trecut prin minte iubirile mele si le-am incapsulat intr-o singura clipa..inocenta, interzisa si imposibila. Apoi am simtit nisipul printre degete, nisipul care imi umpluse noniubirile celelalte. Fiecare val care stergea un pic din amintirile lor ma lasa insa sa vad ce am in fata ochilor: narcise proaspete, liliac mov, ciocolata cu martipan, caldura cu caldura, ploaie marunta, zambete neintrerupte, maini mari si ritm puternic. Ma gandeam de ce nu am fost dintotdeauna asa, de ce nu am pastrat acel zambet cu care mama m-a dezlegat de cordonul ei, de ce degetele numarate de ea au ramas la fel de multe si cand le numara el, de ce eu privesc mereu inapoi si ma rasucesc mereu spre inainte pe tocurile pe care nu le port niciodata si de ce mereu trag pe stanga in loc de dreapta. Ma intreb de ce rad si de ce nu mai plang, de ce soptesc si de ce nu mai tip. Mi-a fost teama de animalul in care ma transformam si m-am ascuns in floarea din pieptul lui care nu este nufarul lui Vian si nu va trebui sa consum pentru a avea. Mi-a fost teama ca mi se lungeste fata si mi se strica zambetul. Apoi am inceput sa curat prin interior si sa dau cu apa sarata pentru uitare. Am gasit bucatile de plastic pe care ma obligai sa le cultiv crezand ca alea sunt florile. Am gasit bucatile de zambete pentru care ma obligai sa le storc zeama crezand ca alea sunt fructele. Si te-am gasit pe tine printre niste randuri vechi si le-am pastrat sa nu uit cum eram. Am sters toate semnele si le-am redesenat cu ochii lui, care nu stiu de ce sunt atat de mari, cu buzele lui, care nu stiu de ce sunt atat de mari, cu mainile lui, care nu stiu de ce sunt atat de mari. Am sters si am refacut, asta voi face mereu. Pana cand?

Iar asta pentru el:
Me gusta la moto, me gustas tu.
Me gusta correr, me gustas tu.
Me gusta la lluvia, me gustas tu.
Me gusta volver, me gustas tu.
Me gusta marihuana, me gustas tu.
Me gusta colombiana, me gustas tu.
Me gusta la montaa, me gustas tu.
Me gusta la noche, me gustas tu.
Que voy a hacer,
je ne sais pas
Que voy a hacer
Je ne sais plus
Que voy a hacer
Je suis perdu

Saturday, April 12, 2008

Si totusi, traiesc o primavara.

Ca si cum...moartea ar fi dubla


-E ca si cum vinzi moartea...
-Nimeni nu ti-o va cumpara!
-Intr-o zi, intr-o buna zi, te vei ruga, sa existe un butic de unde sa o poti cumpara

-E ca si cum desenezi moartea..
-Nimeni nu va vrea sa o vada
-Intr-o zi, intr-o buna zi, te vei ruga sa o vezi cu ochii.

-E ca si cum nu ar exista moartea.
-Dar exista! E un EL si o EA cu ochii goi.

Tuesday, April 8, 2008

Sablon


Ea calda, rosie, iubitoare. El doar o umbra.
Ea cu trasaturile clare. El doar o umbra.
Si cine dintre cei doi a murit?
Suflete desperecheate abuziv.
Hai sa decupam!
Hai sa golim!
Inainte sa devenim umbre.

Wednesday, April 2, 2008

Moment de consum

Privesc legatura ta din acest moment, nu mai e goala, e plina de altcineva care nu mai sunt eu demult pentru ca m-ai consumat pe parcurs. Acum, singura care mai trebuie sa se consume e scarba.

Vanatorii.Ei fura

Vanatorii de ziare

In statie la metrou, doi cate doi
Primul citeste ziarul, al doilea citeste ziarul
Doar unul are ziarul.
Cel mai mult dispretuiesc oamenii care fura cuvintele cu privirea.


Vanatorii de imagini

In statie la metrou, doi cate doi
Primul priveste imaginea in geam, al doilea priveste imaginea in geam
Doar unul pe a lui.
Cel mai mult dispretuiesc oamenii care fura chipurile cu privirea.


Vanatorii de suflete

In statie la metrou, numai suflete
Unul cate unul
Cauta alt suflet.
Cel mai mult dispretuiesc oamenii care nu stiu sa fure suflete.

Wednesday, March 26, 2008

Ma transform...

..in ceva ce nu mai simte. Dezvolt trei tipuri de specii in pielea mea: o specie necunoscuta descoperita totusi dintr-o intamplare si care isi are o origine comuna cu a mea, o a doua specie care a fost interzisa, iar mult timp lasata sa creasca si cea de-a treia specie care a fost a mea dar niciodata nu am putut sa o cultiv pentru ca mereu avea semne ciudate si inhibatoare. Pe fiecare le alimentez cu o sursa din interior, caci am mai multe inimi in piept, iar fiecare ma tradeaza de fiecare data caci si eu tradez si nimic nu se aduna, totul se scade.
Trag linie, sau nu...o desenez. Sterg cu guma capetele, dar e o linie si nu se vede diferenta. Sterg semnele lasate de alti colti nepriceputi si imi umplu cercurile de dinti cu sange.
Gata, am devenit animalul perfect. Fata mi s-a lungit a viclenie, ochii mi s-au micsorat a minciuna iar mainile mi-au putrezit a neatingere. Astept vanatorul sa pot sa musc din carne vie, a mea e prea moarta si prea atoasa.
Hibernare cu vis. STOP.

Saturday, March 22, 2008

Cand am uitat sa ma uit pe geam..

..am vazut ca sunt fericita. Ma intorc la visele mele din mijlocul zilei.

Friday, March 21, 2008

Words Kill People

Ce spui e folosit impotriva ta pana si de tine. Cuvintele spuse cu voce tare sau scrise cu negru pe alb raman sa iti aminteasca si sa retraiesti. Imaginile sunt cutite iar cuvintele sunt topoare. As vrea sa le transform in cutite de plastic si in toporase de primavara. As vrea sa arunc cu magie alba sa imi acopere negrul scrisului, sa imi pun zapada pe piept si sa respir rece. Caldul m-a sufocat pentru ca a ramas la mine.
...Tacere...
Ce sa spun? Poti sa taci in fata unei ferestre?
Acum te tin eu in brate si te las sa imi acoperi jumatatea de obraz care a ramas libera. Acum de fapt...cant. E muzica mea pe repeat care nu iti spune nimic, pentru ca nu are versuri.
NU? Nu sa fie.
Vreau ceva.
...Tacere...
Imi spui ca jumatatea mea de pat care nu e completa e de vina. Imi spui ca nu exista lenjerie pentru un pat de o persoana si jumatate iar vanzatoare nu o sa stie ce sa imi dea. Imi spui ca daca tii ochii pe jumatate deschisi cealalta jumatate nu e de fapt inchisa, ci deschisa spre interior. Iar eu iti raspund ca usa nu se deschide apasand pe clanta, trebuie sa tragi de ea.
Ma culc acum, sa ma trezesc devreme, la o oarecare alta ora si o oarecare alta jumatate.
...Tacere...

Sunday, March 16, 2008

Que sera...sera..

Azi am incheiat un ciclu de 8 ani si jumatate care se va relua dupa o luna insa, pauza ce ma lasa fara furia mea rosie si fara mijloc de a merge fara picioare, de a respira fara sa inghit praf si de a vorbi fara sa ascult. Dar nu asta imi lasa umbre pe pereti, pe care ii neg si ii las in urma. Nu asta ma lasa in tacere si imi spune ca restul a fost dat, a fost procesat si aruncat in selectia naturala a lumii. Restul sunt eu, nu in tacere, ci tipand la oameni. Cum puteti sa fiti asa? Sa iubiti doar cu carnea? Sa priviti trupurile goale de langa voi si sa nu va lase nici o greutate in piept..Dar de ce tip la ei cand ar trebui sa tip la mine? Am un moment lipsa acum, il caut printre nimicurile ce le strang in jurul meu cu apucaturi de fata batrana prea tanara pentru varsta mea si prea batrana pentru varsta lor. Muzica e singura care imi dicteaza anii pe care ii mai am de trait si ii cunosc doar in momentele alea lipsa. Poate de aceea nu le gasesc..caci nu trebuie acum sa gasesc pentru ca trebuie sa mai am ce sa caut.

I have the key in my hand...all I have to do is to find the lock..

Tuesday, March 11, 2008

Cand simti ca traiesti o zi

-Cand ti se topeste in gura cea mai pufoasa bomboana...Raffaello
-Cand mananci Kinder Delice si Bueno si Pinguin si cu lapte si nu te mai saturi
-Cand bei apa multa daca ti-e sete de apa
-Cand adormi linistita intr-un sfarsit cu muzica dintr-un anumit folder
-Cand te trezesti doar pentru ca ti s-a terminat visul
-Cand iti dai cu receptorul in nas si nu iti dai seama daca plangi caci te doare sau daca razi caci esti atat de neindemanatica
-Cand vorbesti cu un tip cu care nu ai tinut legatura timp de 3 ani si iti spune ca nu a uitat flirtul vostru din vara aceea (si stie ca in august se fac 3 ani)
-Cand fostul tau prieten (cel putin unul din ei) stie ca te cheama Raluca Bolba Raluca
-Cand cineva ti-a daruit odata iar tu cand faci curat prin camera le regasesti si iti amintesti exact momentul cand ai primit
-Cand planuiesti excursii cu prietenii
-Cand primesti o groaza de flori de la colegii tai
-Cand te suna mama dis-de-dimineata sa iti spuna ca era ingrijorata caci a vazut la TV o stire despre o masina rosie cu o femeie la volan care avut accident
-Cand fratii tai te suna iar tatal nu se mai opreste din "ce faci Ralucute mici si frumoase papusica lu' tata" (nu, nu sunt fata lu' tata, prietenii stiu..)
-Cand primesti sms cu "Sa ai o saptamana inimoasa Ralucasion"
-Cand iti suni prietena dependenta de net care are laptopu stricat si o inveselesti
-Cand nu te mai certi cu cea mai buna prietena
-Cand colega de apartament te trateaza cu o supa calda intr-o seara racoroasa
-Cand cheltuiesti 15 milioane intr-o zi (banii tai)
-Cand in mijlocul cartii, la pagina 60, apare un cuvant compus dintr-un nume drag
-Cand te reapuci de desenat dupa 3 luni de pauza
-Cand iti dai seama ca nu mai urasti
-Cand ai aflat de un film pe care tot amani sa il vezi de teama sa nu iti placa
-Cand laptopul tau are amprenta unui alt om decat tu
-Cand la replica "A spus ca va dansa cu mine daca ii aduc un trandafir"..ti se raspunde "Privighetoareo, cu prima ocazie te dansez"
-Cand incetezi sa te intrebi daca traiesti si doar traiesti

Wednesday, March 5, 2008

Poveste - cand nu esti aici, dar nici acolo

Si a plecat...nu i se mai vedea nici umbra. Acum doua minute se oprise pe acelasi trotuar unde in fiecare dimineata ea se opreste sa priveasca cum masinile ii trezesc simturile brusc iar muzica incepe timid sa ii gadile urechile. El statea in umbra unui copac cand noaptea mustacea si ii facea cu ochiul becului ce strajuia scara vecina. Repeta ritualul ei fara sa stie: castile in urechi, masinile ce trec, poteca spre bulevard. A spus ca poate sa gaseasca statia, va fi ca o mica aventura. Totul se vedea prin ochii ei de la inaltimea balconului construit strategic de maini deja putrezite, totul se vedea prin suvitele ce-i fluturau in vantul aspru de iarna-primavara. Cu cateva momente inainte sa iasa el din scara si sa apuce bulevardul de picioare se repezise ca un satelit sa il mai vada. Era pentru prima oara cand pleca singur, era pentru ultima oara cand mai pleca. El ii scrisese inainte sa plece, sa nu il mai sarute pe genunchi, sa se opreasca, sa omoare sursa, sa extraga o bila fara numar, doar in doua culori. Nimic inainte de asta, sau poate totul. Carti ale mele, ale tale, ale lor, miros de mine, miros de tine, inainte drumul, sau poate inapoi. Nu mai stiu cum a pornit totul, de la o poezie in care nimeni nu se iubeste.
Inceput.

Monday, March 3, 2008

Imperechere asortativă

El gras, ea grasa..se iubesc
Manancă din aceeaşi farfurie.
El frumos asortat cu o cravată, ea fustă la culoare
şi tot se iubesc.
El merge cu masina, o conduce pentru ca o iubeste
Ea il conduce altfel dar tot se iubesc.
El citeste Welsh iar ea il spală
Caci altfel nu au timp impreună.
Am citit eu ca ei se iubesc
Pentru ca apasă pasta de dinţi de jos
Am apasat si eu, odată, dar am realizat ca sunt singură.

Saturday, March 1, 2008

Zatul noptilor

Am iesit din masina si desi stiam ca nu e locul ei acolo m-am bucurat pentru o bucatica de pamant eliberat cu nesudoarea semenilor. Doi pasi in fata trei pe spate si ma apropiam cu viteza vantului de primavara de o destinatie ce se dorea amuzanta. Incercam sa imi fredonez o melodie, desi nu stiam care ar putea sa imi acopere amintirea de acum o ora. Sunetele de drujba pe os, taieturi si aspirarea de sange alergau inca prin creier. Bine ca operatia se terminase si am reusit sa duc pacientul intr-un loc mai putin luminos care cel putin nu mai era alb. In geanta, spuma zilelor.

Acum sunt in fata spatelui unui edificiu ce-mi aduce alte amintiri. Oh nu, sper ca nu e noaptea amintirilor. Dar da, inca un om care cu orice chip incearca sa imi aduca chipul tau, inca o scena ce imi aminteste de ce nu am fost acolo pentru prima-ridicare si inca un sunet ce se alatura tiuitului din urechi. Vad galben in fata ochilor, un galben-parisian care se asorta perfect cu un ten masliniu, apoi il vad pe scena prin puterea mintii caci prin puterea privirii nu mi s-a dat voie. In geanta, sufocare. Dar asta a fost ieri..

Azi, am platit cu bani si lacrimi de furie cele 360 de secunde numarate. Azi mi s-au platit dorintele cu smulsul pielii si cu 60 de palme ce-ti acopera trupul. Azi, in ziua care nu exista, in locul in care nu trebuia sa fiu, s-a intamplat ce nu s-ar fi intamplat niciodata. Azi am privit in urma cu fata spre tine si am stiut: esti arestatul fara umbra iar gratiile nu iti mai sunt piedica. Acolo ai ramas, cu ochii inchisi, prinvind prin ziduri, cu pielea arsa de caldura. Acolo te voi pastra, in muzica si in ochii mei inchisi. In geanta, dragostea e un caine venit din iad.

Tuesday, February 26, 2008

Wake Up And Smell The Coffee

3 zile si o capsula de cafea la ibric
Home sweet home...sau fosta mea casa, unde am ras pentru prima oara, unde am plans pentru prima oara, unde ma bateam cu fratii si ma alintau parintii. Dar Constanta nu mai este demult casa mea, e casa lor si un cuib de amintiri. Au fost altele acum, au fost ganduri catre Bucuresti, dorinte si incercari de retrairi. Ce e frumos ramane, dar nu mai e la fel. Ce e urat ramane,dar e mereu la fel.

Duminica spre luni si un vis cu aroma de cafea
dar a fost vin alb frantuzesc si Charles Bukowski cu a lui dragoste care cica e un caine venit din iad. Cuvintele nu mai aveau frontiere iar bunul simt murea pe tavan alaturi de umbre si era inlocuit de valuri de caldura si de un pat cat zece scaune cu indulgenta. Cineva vorbea despre vene ce duc sange la inima iar cineva vorbea despre vremurile ce vin. Nimeni nu stia ce vrea, dar fiecare stia ce limba vorbeste. Apoi vis si o dorinta implinita.

O marti calma si o cafea cu lapte
Azi toate cheile sunt la mine, telefoanele pe masa si linistea in suflet. Ma duc spre un loc cunoscut sa vad necunoscutul, sa ma trezesc si sa ii miros cafeaua. Oare o sa fie suficient?

Wednesday, February 20, 2008

Ce faci cand nu ai ce face

Te gandesti la viata si la moarte si iti pui intrebari. Te uiti la tine: da, tot tu esti, stransa cu usa sa stai intr-un pat si sa iti tusesti plamanii, sa iti tragi viata pe nas si sa iti scuipi rautatea pe gura. Mai citesti o carte despre "Moartea pocitaniilor" sau te mai uiti la un film care te ia parca din oala (sau galeata), deci nepregatita sa faci fata unui astfel de soc ("The Bucket List") iar apoi plangi sau te plangi, depinde de ce partea din film vizionezi acum.

Salt iar catre mine si ma uit in jur: boala si moarte si scuip in san sperand ca nu ma atinge si pe mine. Mereu impingem problemele noastre spre varf, le facem sa fie cele mai importante, cele mai grave, cele mai grele, dar cand dai cu ochii de un cancer, o operatie si o alta operatie cum e? Eu nu vreau sa stiu, dar ma face sa ma gandesc mai mult la viata mea si la moartea mea pentru ca da, sunt o egoista prin excelenta si mereu raportez la mine (recunoaste ca si tu o faci). Deci intrebarea cheie ramane: in ce iti masori viata la final? Ce te face sa exclami "Mi-am trait viata din plin" sau ce te face sa spui "Nu vreau sa mor, am atatea treburi neterminate"? Merita sa iti traiesti o viata sub lama cutitului si sa iti impui sa fii mai bun, sa fii mai altfel, sa faci mai multe, sa le faci mai interesante? Care e mai castigat, omul simplu care traieste fiecare pas pe care il face si iubeste simplu si curat sau omul complicat care exagereaza fiecare pas, il forteaza pentru a afla iubirea simpla si curata? E mai bine sa ai o inima care greseste sau sa nu ai inima deloc? (asta am auzit-o pe undeva). Cineva m-a intrebat odata: cine preferi sa fii: cel care da bice sau cel care le primeste. Am raspuns atunci in naivitatea si bunatatea mea si in spiritul meu de martir: cel care le primeste. Acum, dupa amar de timp, raspund la fel: de ce? Pentru ca viata este despre a sti sa primesti si ce e greu. Nu, nu e un sfat, pentru ca nu vreau sa ma convertesc in ce urasc mai mult: o sfatoasa trecuta prin multe si care uziteaza de expresii de genu "o sa fie bine", "in timp totul trece" etc etc.Acum insa, la finalul monologului meu stau si ma intreb...iar moartea? Despre ce e moartea?

"So..who's going to watch you die?"

Monday, February 18, 2008

Regina de negru se intoarce...

...cu spatele la toti. Isi numara acum linistita crapaturile unghiilor si susura printre buzele ascutite o melodie retro electro. Isi bea repede medicamentul minune, isi ureaza "noroc" de 2 ori si apoi se uita pe furis la reflexia ei in geam. La naiba! Isi aminteste ca inca nu este eclipsa de luna, mai este pana miercuri. Mai bine era joi. Sau poate vineri. Vineri o asteapta caleasca de clestar rosu sa o readuca pe taramul magic al copilariei cand mama-regina o invata cum sa coasa inimile papusilor-fetite si cum sa impleteasca sosoni pentru papusile-baietei. Vineri va plimba cainele in loc sa il aculte pe altul cum urla la luna, va uda florile in loc sa le vada pe altele cum se ofilesc si va discuta probleme de stat in loc sa stea in capitala. Nimic nu mai e ca pe timpuri, caci timpurile trec si gandacii se schimba. Nimic nu mai face sa ii straluceasca corana desi o lustruieste zilnic, desi face spiritism sa aduca soarele in ograda ei. Timpul trece, reginele raman..singure.

Cealalta poveste e aici "Regina peste gandacii de negru" (Ctrl+F)

Saturday, February 16, 2008

Ce ciudat...


...sa vezi lucrurile din afara, sa aduni piesele pe care le cunosti, sa te joci cu acest mic puzzle, sa umpli cu silicon bucatile ramase nedescoperite doar pentru a avea imaginea ta proprie despre o realitate pe care nu o stapanesti. Ce ciudat sa traiesti vietile altora pentru ca pe a ta nu stii cum sa o traiesti, sa fii un cameleon uman care imprumuta caractere, haine, paturi, case, sa visezi la umbre pe care le desenezi pe perete dupa imaginea cu greu construita din bucati a unor oameni cu care parca cineva te-a obligat sa ramai. Ce ciudat sa joci intr-un film in care toti vorbesc numai tu nu, in care fericirea sta in asteptare iar nimeni nu percepe realitatea ca tine. Ce ciudat sa ai o poveste de spus si nimeni nu are cu ce sa asculte pentru ca toti sunt surzi de la viata creata pentru propriul echilibru fals iar tu ai uitat cum sa spui pentru ca ai tipat prea mult. Ce ciudat e sa iti persecuti eul bolnav de o maladie fizica, sa il legi de caloriferul cald de langa pat, sa il indopi cu siropuri magice si sa il pui sa realizeze cat e de ciudat sa vezi doua filme in filmul tau.

"It doesn't sound like feelings. But what's the sound of a feeling?" - The Fracture
"It's hard to tell that the world we live in is either a reality or a dream" - Bin Jip

Thursday, February 14, 2008

Triunghiul Bermudelor

..sau triunghiul diavolului cu inimioare saaau triunghiul mortii. Da stiu ca va plangeti ca toate sarbatorile astea au degenerat si ne intoxica comercial, ne populeaza strazile si ne iau mintile. Da stiu ca voi barbatii va simtiti obligati sa luati cadouri si va plangeti in stanga si dreapta dupa, da stiu ca asteptati la schimb ceva, dar faceti ceva! Nu mai stati cu tipe care au astfel de asteptari, nu mai cumparati, nu ramaneti la stadiul de plangaciosi si nu mai cereti party-uri pentru valentine sau anti-valentine. Da stiu ca voi femeile aveti asteptari si credeti ca daca va baga mai mult in seama azi e ok, ei va iubesc, ei va adora, ei nu va uita. Da stiu ca voi femeile sunteti ori dusmanii ori aliatii barbatilor azi, dar de ce azi mai mult ca ieri sau mai putin ca maine?

Fiecare are o parere, pro, contra, prea, ante si alte prefixuri dar eu nu vreau sa le stiu! Nu ma intereseaza! Sa va atarnati triunghiul de gat si sa deveniti martiri! Nu ma intereseaza! Sa va aruncati inimioarele de plus pe geam si sa va spanzurati ursuletii de plus! Nu ma intereseaza! Sa va pupati la colt de strada cu iubita dupa ce i-ati luat trandafirul de la coltul precedent si apoi sa scrieti un post despre asta! Nu ma intereseaza! Sa va plangeti prietenelor ca dobitocu nu v-a luat nimic astazi! Nu ma intereseaza! Sa fumati si sa beti ca animalele (daca au invatat si ele asta) ca nu va ia nimeni nimic azi! Nu ma intereseaza! Azi sunt absenta, azi sunt neutra, azi e doar o noua zi din an. Si ca de obicei iti spun, massul tau nu ma intereseaza!

Later edit: Triunghiul mortii (definitie de pe diferite situri): 14 febr-1 martie -8 martie. Bine ca nu e echilateral ca va pierdeati de tot!

Latest edit: Pentru necuvantatoare:
1. Am primit massul despre triunghiul mortii, mai precis http://www.visurat.ro/2008/02/14/triunghiul-mortii/
2. Am primit de mai multe ori acelasi mass
3. Am scris postul prezent care nu plagiaza, ci ironizeaza definitia in sine. Atat

Tuesday, February 12, 2008

Uneori, suntem doar o carte....

...care are semnul pus la mijloc, caci pana acolo ai avut rabdare cumparatorule sa o citesti. O carte care iti cunoaste patul, noptiera, bratele, picoarele, o carte noua sau veche pe care copilul din tine o primeste si o miroase cu nerabdare tragand de pagini cu neatentie. Cunoastem doar pasagerii ...si ne lasam iar cititi,tinuti la capul patului,sub perna,pe covor,pe genunchi ca apoi sa plecam in cel mai indepartat colt al raftului si sa ne ascundem dupa praf. Uneori suntem o carte buna, alteori proasta, uneori cu imagini, alteori cu pagini goale. Ne speriem de maculatura si de uitare, de moartea spiritului. Ne speriem de foc si de apa, de murdarie si maini nepricepute. Ne speriem de ochii miopi, de oamenii care nu ne vad si nu ne inteleg, dar la final stim ca suntem mai mult decat o coperta cu pagini, pentru ca de cele mai multe ori, suntem insusi praful.

Monday, February 11, 2008

Manual: cum sa fii un semidoct de succes

Din seria manualelor pre-scolare, uite ca m-am concentrat intre doua cafele, un mail si doua linii de cod sa ma aplec asupra unui specimen ce nu trebuie ratat: semidoctul zilelor noastre.

1. Lucrati la aspectul exterior: aer de boem, trebuie sa va imbracati stilat, cu camasuta cumparata din banii imprumutati de la foste iubite (pe care nu ii mai inapoiati), vestuta luata de la o fabrica cu care colaborati (eventual chiar e de preferat sa lucrati in industrie) si neaparat ocazional prin cluburi cu o bereta comunista cu care sa va laudati si pe propriul blog cu poze gen hi5, blog care trebuie neaparat sa contina verbul "a gandi".

2. Lucrati la replici: trebuie sa dati cateva citate din oamenii mari pe care i-ati parcurs la facultatea de filosofie pe care nici acum nu ati terminat-o (vezi intelectual neinteles), sa povestiti de cate ori v-ati dus la intalniri cu alti oameni doxati si ati prizat cateva poezioare si nu in ultimul rand sa aveti un aer neajutorat (gen, sa va balbaiti un pic sau sa pareti un mic ex-autist care si-a depasit statutul).

3. Lucrati la modulul "intalniri": deviza trebuie sa fie "more is better". Atentie mare ca numele fetelor sa nu fie Steluta, Venus, Luna sau alti astri, riscati sa nu detineti cunostintele necesare. Foarte important: din ora in ora sa rugati un prieten sa va sune, in caz ca nu faceti fata discutiei, sa gasiti scuza ideala de a pleca de la locul accidentului.

4. Lucrati la lista de mess: impartirea pe grupuri este ideala: fete de 1 zi, 2 zile, dar sa nu depasiti 2 saptamni pentru ca aura de semidoct nu tine mult. Conteaza statusul sa fie cat mai inteligent si atractiv, dar nu trebuie sa apara mereu pentru ca altfel nu atrageti priviri. Pozele la avatar cu noile hainute croite cu manute de specialist sunt un "must".

Cu astea spuse, inchei manualul iar daca ceva nu se intelege, il recomand pe cel "for dummies", cum am mai spus.
Ma semnez aici, a dumneavoastra la serviciu, moi non plus.

Sunday, February 10, 2008

Sufocarea maselor (franturi de sentimente)

Masini una peste alta
Se deschide noaptea.
Acum nimic nu e gol
Dar toti sunt goi in interior.
Se rup lanturile sambata
Ca sa se umple obrazul cu perna duminica.
Nu mai am aer
Dar imprumut aerul tau sa il respir pana dimineata.
Noaptea oamenii se schimba unii pe altii
Ca dimineata sa lipeasca piesele la loc.

Later edit:
Am avut niste trairi foarte ciudate in seara aia si singurele ganduri pe care le-am mai regasit dupa au fost cele de mai sus, asa fracturate, rupte, decupate. Deci, in afara de cateva onomatopee pe care nu le pot reproduce, asta a fost tot. Concluzia: seara ratata.

Saturday, February 9, 2008

In trecere..

Trec prin viata, trec prin cluburi, trec prin oameni, trec prin mine. Ma uit din interior in exterior caci invers am uitat cum se face. Sunt propriul meu canibal, am inceput cu picioarele sa nu mai pot sa fug, apoi cu mainile sa nu mai am cu ce sa ma agat, apoi cu ochii sa nu mai vad ce vedeam pana acum si ajung la inima. Ah, am uitat, ea putrezise demult, desi imi lustruiam coaja de fiecare data cand incercam sa mai trec pe undeva. Acum nu imi mai ramane decat sa vomit tot ce am mancat si sa concurez cu bulimicele celebre ale lumii iar apoi sa ma culc cu stomacul gol pentru a nu mai avea cosmaruri. Acum sunt in trecere prin visele mele..
Noapte buna..in miez de zi. Nu mai visez, acum ascult doar..

I should try to be good
Forever and ever, amen
So I'll touch wood
And hope I don't get caught again
Without my lines
And off the mark
Looking for signs
I can't see here in the dark
My opening won't be a great success
Till you come get me out of
This little black mess

Friday, February 8, 2008

Raluca de vineri

De fapt..vinerea mea a inceput de luni si continua..si continua..
Ce am acumulat saptamana asta?

Luni: zi plina de timp liber, citit "Cum m-am lasat de gandit"
Marti: cearta cu Aura (bine mereu ne pupam si ne impacam) "fata, ai luat apometrele gresit, fata vrei un ceai, fata azi duci tu gunoiul"
Miercuri: Pardon cu Diana, sElectro cu Dj Marica, fum, fumuri, nanotek primit de la o blonda superba (damn, de ce nu m-ai facut mami baiat?)
Joi: in b52 se poarta carourile si caciulile, se cauta insigne pe jos, se ridica insigna de pe jos si se pune la loc. Atentie la drumul spre casa, mai apare un jeepan care detine un copilot dragut dar incult.
Mostra (mi scuzi cititorule pentru cele ce urmeaza, dar ma credeam si io smechiera de Bucuresti)
Copulotu: Unde mergeti fetelor?
Eu: Drept inainte.
Copulotu: Dar unde ati fost?
Eu: La la bamba
Copulotu: Unde e asta?
Eu: In Bucuresti.
Copulotu: (insista) Da si mie telefonul tau!
Eu: Dar am doua.
Copulotu (extaziat): Care vrei tu.
Eu: Pai ambele sunt Nokia
Copulotu (bosumflat un pic): Haaaai..trage pe dreapta
Eu (in gand): Copulotu se crede nene cu pulan (si schimb directia de mers lasand un jeep in stanga si doua fete langa mine suspinand dupa "wanna be")
Vineri: Mor de somn si in loc sa muncesc aberez cu brio.

Raluca de vineri, out! Diana, ai legatura.