De cand am descoperit placa de par ma uit altfel in oglinda

Ca de obicei revin in fata oglinzii si redezbat acest obiect cliseic. O persecut acasa si rup ligheanele prin baie, o persecut la munca si ocup spatiul degeaba si nu in ultimul rand o persecut pe strada si folosesc fara nici un scop vitrinele magazinelor. Noroc ca oglinda de la masina nu e orientata spre mine caci as fi fost un narcis desavarsit iar in loc de fantana sfarseam in Dambovita. Evident ca ma sfatuiesc cu mine in fata ei si e martorul tacut al multor lacrimi si mult mai evident e ca pastrez mereu in geanta un ciob de oglinda. Ce pot sa fac? Sunt dependenta de ea. Ma numesc Raluca si sunt o oglindita anonima. Buuuuna Raluca(astea sunt vocile din capul meu). Asa, urmand firul logic al naratiunii eu si oglinda mea am trait multe impreuna iar fiecare barbat ce a poposit in fata ei sa se spele pe fata cred ca s-a vazut mai mult pe el decat pe mine. As putea sa scriu si eu un basm cu oglinzi si sa rup ceva vraji dar ma limitez la intamplarile din viata mea petrecute "La oglinda":

1)Clasa a11a, decembrie 1996: Ma intorceam dintr-un turneu cu corul si eram destul de impacata cu performanta mea (singura din 40 de oameni care isi uitase pantofii negri acasa si isi pusese unii albi). Am zis eu sa o lungesc prin camera pana cand mama imi pregateste ceva de mancare si imi faceam de lucru in oglinda sa nu adorm. Cand de-odata, imi vine sa casc (deh, ora 11 seara, drum, trac tot tacamul). Si casc, si casc, si casc...si nu ma mai opresc...si stop cadru: mi-a ramas maxilarul inferior blocat. Da da, eu, am ramas in fata mea in oglinda cu gura cascata. Urmarea? O mama disperata care vroia sa imi traga un pumn ca poate imi revin, 1 ora de asteptat salvarea in timp ce muream de foame si nici de inghitit in sec nu puteam, 2 ore plimbat prin spital in camasuta de in si papucei de plastic in timp ce afara erau gradele pe minus si nu in ultimul rand o noapte de somn chinuit cu capul intr-o parte de frica sa nu imi inghit limba doar pentru simplul fapt ca nu exista doctor (treaz) sa imi inchida gura. Au urmat pe rand o dimineata eliberatoare in care doamna doctor m-a asigurat ca sunt norocoasa deoarece 3 oameni din 5 au fractura si apoi 2 saptamani de Craciun si Revelion cu bandaj in trend (deci alb, a la Maica Tereza) si supe pasate pe(de) post de sarmale si cozonac. De atunci, eu si oglinda mea de acasa am trait fericite pana la adanci batraneti mai ales dupa ce eu mi-am inchis gura.

2)Tot prin liceu, eu adolescenta rebela si una bucata mama nemiloasa caci nu vroia sa ma lase la disco. Si dai si certuri si oprobrii aruncate si fiecare se tinea tare pe picioare. Numai ea, oglinda de 10/5 statea linistita pe masa si asculta. La un moment dat, o alta mana nemiloasa apare (da, recunosc, a mea era), o ridica si i-o arata mamei: "Uite, esti isterica". Buff, poc poc...897234878734 de cioburi si tot atatia ani de ghinion. Oglinda si-a dat duhul pentru linistea noastra.

3)Peste muuulti multi ani, peste 7 tari si 7 mari, regina de negru a renascut pentru a iesi la intalniri. S-a aranjat ea, s-a pipitit in stilul ei hippie caracteristic dar nu avea unde sa se intrebe cine are cea mai frumoasa fusta din tara. Si ce a socotit ea si cei 7 sfetnici-pitici din capul ei? Sa puna ligheanul pe jos cu fundul in sus si sa capete cativa cm in plus ca o adevarata "marie a sa" ce era. Buff poc poc (it brings back memories) ligheanul cedeaza sub greutatea ei iar saraca regina a fost prinsa in capcana. Piciorusul ei de Cenusareasca cu greu facea fata zimtilor nemilosi din plastic. De atunci, oglinda ramane undeva sus sus si asteapta ca regina sa creasca.

Dorinta mea arzatoare e sa traiesc intr-o lume a oglinzilor, macar ele ma mint frumos. Pastrand tematica, va las o melodie despre cele 1000 de oglinzi ale mele.



1000 mirrors ft sinead o conno
Asculta mai multe audio Muzica »