Acum, la sfarsit

VON DALER & LOW PRESSURE Feat Natasja - Real Love
Asculta mai multe audio Muzica »
Intai asculta, asculta ce ti se spune.

"La multi ani si tot ce iti doresti!"...mi se pare cea mai impersonala urare pentru ca cel care o face nu are nici cea mai mica idee despre ce sa iti doreasca si spera ca tu sa stii asta si sa apreciezi ca el iti da frau la falsul liber arbitru de final de an. Chiar vrei sa stii ce imi doresc? Imi doresc ceva real, atat. La fel de real ca muzica mea pe care o daruiesc, la fel de real ca zambetul meu pe care il daruiesc, la fel de real ca sufletul meu pe care il daruiesc. Acum, la sfarsit, imi doresc nimic mai putin decat ceea ce am si mereu mai mult decat ceea ce nu am.

La multi ani si sa rostiti mereu urarile voastre, nu ale altora.

Mar adentro sau despre o alta zi perfecta

"Cioc cioc. Abre Los Ojos!".. in fundal se aude o muzica ireala despre nasteri si despre ani multi ce mi se doresc. In suflet se aude o muzica sufocata despre morti si despre timp ce trece in zadar. Intre cele doua lumi sunt eu si incerc sa recitesc "obsesia sfarsiturilor triste" si sa inteleg cine era Marta creata de tine si de ce mereu i se fura ce iubeste, desi nu moartea face asta ci viata. Apoi incerc sa inteleg de ce viata este cea mai mare obligatie si de ce iubirea este cea mai mare pierdere, de ce marea se misca si de ce valurile lovesc, de ce muntii sunt atat de departe si de ce eu nu sunt acolo. Ma intorc in timp cand aveam 3 ani sa imi regasesc serenitatea si apoi revin la aproape 30 repetand: "varsta intrebarilor nu are varsta". Apoi asez la loc in cosul cu carti "O perfecta zi perfecta" si imi deschid usile iadului catre film. Si eu am iubit pana la finalul filmului, chiar de mai multe ori.


Abre Los Ojos
Asculta mai multe audio Muzica »

Am gasit starea

Dupa zile de cautat melodii si ascultat si reascultat obsesivo-compulsiv Alexandrina, am decis sa mai caut un pic si printre alte limbi sa imi intoxic creierul prin outsoursare. Era ceva ce nu se potrivea, cauta sa iasa si sa tipe si intr-un final am gasit:

It's always the same way for me
Blue turns soft with time
Broke remains, an everyday disguise
Ending in the same way. . .the same way

Monofobie generala

Vad oamenii. Pe strada sunt multi oameni, multe masini cu oameni, multe case cu oameni, multe birouri cu oameni, atat de multi oameni incat ochii mei par niste cepe iesite mult prea repede la suprafata. Imi place sa trec printre oameni, printre masinile cu oameni, printre casele cu oameni, printre birourile cu oameni, dar nu ma opresc pentru ca stiu ca trebuie sa inot ca sa pot sa nu ma scufund. Apoi ajung langa omul care mi-a mai ramas si la care mereu incerc sa ajung, omul care in interior are o femeie sufocata si legata, o femeie care a vrut sa creasca dar nu a reusit pentru ca trupul nu o ajuta. Iar acest om-femeie asteapta ceva. Se uita pe geam si asteapta. Priveste si canta:

Oamenii sunt niste baloane care atunci cand nu mai stiu sa pluteasca se sparg.
Oamenii sunt niste copii care atunci cand nu mai stiu sa se joace se pierd.
Oamenii sunt niste culori care atunci cand nu mai stiu sa straluceasca se sterg.
Oamenii sunt niste dansatori care atunci cand nu mai stiu sa tina ritmul se opresc.

Acum vad oamenii cu ochii inchisi.
Vad cum plutesc, cum se joaca, cum stralucesc, cum danseaza, iar daca ii vad inseamna ca am vederea buna..sau poate...daca ii vad ca plutesc inseamna ca eu nu i-am spart, daca ii vad ca se joaca inseamna ca eu nu i-am pierdut, daca ii vad ca stralucesc inseamna ca eu nu i-am sters si daca ii vad ca danseaza inseamna ca eu nu i-am oprit. Sau poate...doar eu m-am schimbat.

Cand ploua

Cand ploua
Imi place sa ma uit de sus si sa vad umbrele colorate
Atunci stiu de ce exista culoarea.
Cand ploua
Imi place sa privesc cu ochii din interior omul de fier
Atunci stiu ca el nu simte ploaia ca mine.
Cand ploua
Imi place sa dorm si sa visez copiii din mine razand
Atunci stiu ca cei morti au inviat.
Cand ploua
Imi place sa cred ca florile vor creste mai mult ca oamenii
Atunci stiu ca apele nu dor.

Doar cand ploua stiu ca si pentru mine exista un om de lut.


Alexandrina Hristov - Om De Lut
Asculta mai multe audio Muzica »

Cand regina de negru se lauda

Da da da..si cum va povesteam data trecuta regina de negru a tot trecut peste mari si tari, s-a batut cu balaurii si a trecut prin furtuni si uragane pana cand s-a intors in patul ei domnesc de 1/2. Pe drum caleasca i s-a transformat pe rand in taxi, avion, autobuz, bicicleta, iar avion si apoi a revenit la culoarea ei de baza, adica rosie. Nimic nu a stat in calea fericirii ei timp de 12 zile minus 2 si apoi a inceput parastasul:
1)Sarbatorit pe muteste si printre inghitituri in sec 1 Decembrie.
2)Intors in iatac pe minus.
3)Inceput adunarea de osteni pentru lupta impotriva dracului dansator.
4)Pregatit Rebelionul.

Apoi, celebra regina de negru a dezvoltat strategii de pace temporara si a mai inghitit in sec pentru o vreme. Nimic nou, nimic vechi, ceea ce stia s-a aprofundat iar ceea ce nu stia a infundat. Si-a dat seama in final ca viata la curte e o curva cu prea multe fete sa stai sa le numeri si prea multi gandaci sa stai sa ii starpesti iar in tot acest timp poti invata limbi straine. Raid/Ride/Rid!

Poster of a Girl

Je sais que tu n'aime pas ta realité
METRIC - Poster of a Girl

My life without me

Te-ai intrebat ce este dincolo de tine? Dincolo de mintea si scenariile tale? Dincolo de vitrinele pline de lucruri stralucitoare si scumpe pe care ti le doresti dar mereu ai altceva de facut cu banii, mult mai urgent si mult mai practic? Dincolo de oamenii pe care ii iubesti sau ii urasti, de oamenii pe care ii cunosti sau nu i-ai cunoscut inca, dincolo de griji si fericire? Dincolo de timpul pe care il consumi si dincolo de timpul ce te consuma? Dincolo de locuri si mase de oameni ce iti starnesc instant sentimentul de agorafobie? Dincolo de frica de singuratate, de esec, de iubire sau de oameni? Dincolo e moartea. Moarte peste tot, in toate formele ei, cu toate mastile ei: moartea corpului, moarte creierului, moarte sufletului, moartea naturii. Eu mor des, tu?
Toate acele lucruri inainte de moarte vor doar sa ne tina mintea ocupata, sa nu avem timp sa ne gandim, sa incercam sa traim facand abstractie de ea. Ea este singurul adevar cert pe care nimeni nu vrea sa il afle. Si nu, nu m-am transformat intr-un fel de hedonista a mortii, nu dezvolt placeri pentru ea, dar intr-o lume nesigura ea e capatul sigur. E capatul la care tu si eu ne vom intalni la final, chiar daca nu am ajuns sa ne cunoastem. Dar tu, tu te-ai intrebat vreodata ce e dincolo de tine?

Am ajuns acolo

Suntem doar niste pietre aruncate random din cer pe pamant
Si cadem
Asta e destinul nostru
Forta gravitationala este hazardul fiecaruia
Daca traiectoria este dreapta sau se iveste un pom nu tine de noi
Dar tot in pamant ajungem.

Nu si daca pastrezi dansul in jurul pamanului
In jurul soarelui
Cum ne invata tot universul
So...keep dancing

Pietrele nu danseaza
Pietrele tac
Pietrele cad

Am cazut

Am visat ca nu mai erai si am cazut din pat. Cand m-am intors, a trebuit sa imi desenez un alt tu, caci tu intr-adevar nu mai erai.