Scrisoare catre soare

Dragul meu,

Adu-mi toata caldura ta de pe maluri de mari straine, plimba-ma cu barca si alinta-mi pielea, adu-mi doar ploaia frumoasa de vara si diminetile racoroase si imbratiseaza-ma pana la oase. Atinge-mi genunchii, joaca-te cu mine volei pe plaja si citeste-mi din "Prima dimineata de dupa". Apoi scrie-mi povesti cu regine mofturoase si adu-mi caini credinciosi de paza. Cauta-ma, ascunde-ma, canta-mi "Magic moments".

Te astept inca 40 de minute si ma culc.
Noapte buna in stil masina.

Raluca.

Chocolate and cigarettes

And rain.
Si eu numarand firele de par din cap si ies fix egale ca numar cu cate rasuciri am facut. Noroc ca balconul meu e mic si de la el pot sa vad alb in sus si verde in jos si nu am loc suficient sa fac roata in el ca altfel depaseam charge-ul. Printre atatea consommée versus estimée tot incerc sa imi dezvolt povestea. Nimic. Pauza intre desene, pauza intre ganduri, pauza intre sentimente. Am auzit undeva ca cei care nu dorm noaptea traiesc mai mult dar socotind timpul in care imi adun gandurile si le asez in siruri fibonacci deja am ajuns la 50 de ani si inteleg de ce viata mi s-a scurtat brusc. Tot scurtand si tot taind in mintea mea, a ramas o poveste, care nu a fost scrisa inca. [Pauza mare]. Desi imi place sa inchid cercul de fiecare data acum vreau sa il las deschis, ca fereastra balconului meu in timp ce stropi mutanti ma lovesc peste pielea transormata in scoarta.
Si cred ca vad falci, multe falci.

Dezacord olfactiv

Ma cert cu orasul asta pe mirosuri:
Eu simt un amestec de nectar de migdale, anason stelat si armonii,
El miroase a praf.
Eu simt miros de noapte rece si soc in vant
El miroase soare fierbinte si asfalt incins stropit cu clor.
Eu visez la mirosuri de oras mediteranean cu aroma de barbat
El imi ofera miros de os putred impachetat in tabla.
Ma cert cu orasul asta pe mirosuri
Si nici unul nu cedeaza.

Pe fundal, pur si simplu, Raluca diminetii nu pricepe ca ii scapa altfel Ralucai noptii si ca sub imperiul simturilor poate sa uite cum miroase purple vara.

See you at the bitter end

Acum 3 ani incepea un cerc, de fapt nici nu stiam ce este, nici macar inceputul nu l-am vazut bine. Acum am vazut cum linia pe care pornisem s-a incovrigat la final si s-a unit cu inceputul, fermecator de perfect. A trecut mult prea mult timp de cand te imparteai intre mine si alte cearsafuri, de cand numele tau mi se parea zeitatea intruchipata, a trecut mult prea mult timp de cand s-a scris scenariul acestui film. Iar eu abia acum am putut sa fiu ultimul spectator care a vazut bucatelele taiate si a putut sa paraseasca scena. Nu am plans, nu am ras, nu am miscat. Daca aveam cruci pe langa mine ma inchinam la ele, daca aveam icoane pe langa mine ti le daruiam sa te inchini tu la ele dar si asta degeaba pentru ca oricum nu spuneam rugaciuni, ci doar doream. Ma uit in urma si derulez. E ca si cum iti povestesti viata iar ca un copil ce erai si faceai nazbatii te ierti si te minunezi ca erai tu. Acum pot sa vad totul ca un intreg, de la inceput pana la sfarsit, de la sfarsit pana la inceput, de cand m-am impartit pana cand m-am despartit. Am realizat brusc ca totul a fost placebo.

All I have to do is dream dream dream

I'm dreamin' my life away

118 sau de fapt azi am ciorapi cu model

Buna treaba cu blogspotul asta, aplica count automat pe posturi, dar oricum stiam.
Ce nu stiam e ca desi in fiecare dimineata conteaza cum te imbraci, cand ajungi la munca observi ca esti altfel. Oglinda ma minte iar masina ma strica. In zilele in care imi ia mai mult de 2 ore sa ma trezesc ma urc in masina sa merg 5 minute pe Iuliu Maniu si imi ia vreo alte 10 minute pana trec de bariera (cautatul badge-ului prin geanta e inclus), ajung la locul meu de parcare langa perete, inchid masina, urc 5 etaje cu liftul (mi-e somn inca), iau cafeaua de la bucataria din open space si intru in acvariu aka the lil' open space in the big open space. Si sunt sigura 100% ca daca insumez numerele din ziua de azi o sa imi dea tot 118. Gasesc eu algoritmul.
Delta este ca mi-am agatat ciorapii la masina si nu ma duc sa imi cumpar altii.

Cum m-am ratacit eu in drum spre munca

In capatul stradutei mele e un parc
Si am vrut sa vad ce e in spatele parcului
Apoi am descoperit o straduta
Si inca o straduta,
Pana am facut o bucla.
Era acolo o alta lume, cu multi oameni batrani
Ce stropeau straduta dis de dimineata
Si deschideau chioscurile.
Fiecare se cunostea cu fiecare
Fiecare se saluta cu fiecare
"O zi buna"
Multumesc,
Eu sunt Raluca si nu mai stiu unde este Iuliu Maniu.

Sinteza despre gusturi

Gust, gusta, me gusta, gusta-me, etc
Papilele mele gustative sunt poliglote.
Candva au cunoscut foarte bine gustul pelinului...sau al leandrului
Candva gustul stanescian si tot candva, dar altcandva demult
Gustul cataifului.
Isi amintesc cum degustau un dansator in ploaie
Si cum mereu aveau cate-o culoare.
Iar restul....erau pietre.

Ce faci cu toata otrava din tine?

O consumi
Iar cand simti ca se termina te mai alimentezi un pic.
Dar daca are gust de menta mai simti ca e otrava?
Apoi mai cauti un pic sa gusti pentru ca te-ai obisnuit
Si simti ca mai exista o alta persoana care iti poate da.
Iar daca nu iti da otrava de care ai nevoie
O ceri, pentru ca acum ai invatat cum se cere
Apoi o cresti pana se transforma in apa
In frig
Si se sparge.
Apoi o iei de la capat pentru ca altceva nu cunosti.
Ce faci cu otrava din tine?
Hranesti mai multi sobolani
Si la final
Ti-o amintesti pana la moarte, stiu.

Butterflies in my stomach

Muzica e Zburatorul si in acelasi timp Baiatul de curte, e dansul meu nefacut cu tine si e scena pe care am dansat cu toate umbrele. Muzica e fiecare clipa traita, e luna fericita dintr-un an intreg si e mereu parte din mine cu fiecare fluture mort si renascut din cenusa stomacului. Muzica e visul de acum doi ani si e visul ce o sa il am peste alti doi, e ceasul pe care nu il port si e casa de pe malul marii pe care nu o am. Muzica este cercul meu preferat.

Lucrurile bune/Vin daca le-astepti
Nu renunta la vise/Candva ai sa regreti

De asta invat eu sa tin minte visele!

Regina de negru si noaptea circarilor

Schimband rochiile ca pe sosete dar nu si barbatii, caci ei se schimba ca si scutecele, regina de negru a cautat prin tot regatul bilete la imparatul austriei al zilelor noastre. S-a asigurat din timp ca are bani de bilet, chiar cu riscul de a-si lasa cardul de salariu inghitit de balaurul ATM. Zis si facut, luat bilet, asigurat trena, asigurat argati si plecat spre uzina de muzica. In aceasta curte aflata in interior si in acelasi timp in exteriorul ei a dat nas in nas cu bau bau, dar cum nu ii teama, a stat "à côté" si a facut o vraja de uita-ma-caci-si-eu-te-am-uitat cu o frunza de leandru. Amintiri cu souveniruri, dependente si alte zile facute, jonglerii si sarituri i-au sunat in urechi si s-au rascolit in inima, dar nu-i nimic, a mai trecut prin lupte. Seara nu s-a incheiat, fiecare drumet ce se indrepta catre imparatia cealalta a intalnit o fata cu nume temporar dar care se numea altfel, o divortata si probabil o femeie cu barba caci nu am vazut-o. Circa 4 ex-circari de toate genurile. Regina a strigat in gand in amintirea visurilor citite: "you are one of us, you are one of us"...si a fugit.

Noaptea s-a inchieiat cu un vis interzis si o idee adormita: "nu vreau sa...".
Am uitat.


Waldeck - Memories
Asculta mai multe audio Muzica »

Unora le place jazzul

Cineva cauta sa afle ce este jazzul
Cineva cauta sa afle cum este eul despicat de minte
Iar cineva cauta "un text care sa cuprinda urmatoarele cuvinte: a dat, sopteau, a privit, gusta, cere, refuza, a daruit, multumi, zambeste"

Eu, multumesc:
Jazzul este un text fara cuvinte, negandit doar simtit, rupt dintr-un film noir, iar daca ar fi avut cuvinte ar fi fost soptite zambind de catre un om surdo-mut ce a dat sunetele doar pentru ca ii e greu sa le scoata. Jazzul, daca ar fi avut gust ar fi fost al unui ceai cald de portocale la sfarsit de primavara iar daca ar fi avut miros ar fi fost al parului negru batut de vant amestecat cu arome de parfum de Miracle forever. Culoarea jazzului? Verde.

Cineva asculta si zambeste, cineva a uitat cum e sa simta muzica.
Eu stiu cine e acel cineva.

Colectii

Colectionez imagini fara contur ce lasa urme pe perete
Coletionez copaci de piatra ce lasa urme in tabla
Colectionez strazi fara nume ce lasa urme pe talpi
Colectionez oameni fara chip ce lasa urme in suflet
Colectionez vise fara sens ce lasa urme in minte
E diferit, caci in copilarie colectionam doar timbre.

This is me looking for me

Am reusit sa o fac iar, sa ma caut printre oameni necunoscuti, printre locuri necunoscute, printre zambete necunoscute. Cele stiute au fost demult mototolite si aruncate in mare, duse probabil pe insula Sarpelui, caci acolo, cand eram mica, credeam ca se duc toate sufletele si lucrurile pierdute in mare. Ma scald cu mintea in ultimele 3 zile in care am inviat la Constanta, vechiul meu oras si am reusit sa redescopar cateva bucatele din ele. Pe celelalte le am invaluite in aburi si fum, ascunse intre stele si planete, intr-un numar fix de puncte ce formeaza entitati ciudate pe care le credeam aruncate la deruta pe un mic ecran numit cer.
Iar la final, de cele mai multe ori inchid ochii si ascult muzica.



Jay-jay johanson - she doesn't live here anymore
Asculta mai multe audio Muzica »

Floating

Azi ascult si plutesc.

Azi nu fac planuri de urcare in competente.
Azi nu am linii moarte de tinut.
Azi nu am estimari de validat.
Azi ma am pe mine cel mult si ma duc sa ma distribui in 4 colturi ale lumii.
Azi functionez manual.

And I said "how tiny we are girl
How tiny we are!"



jape - floating
Asculta mai multe audio Muzica »

Un altfel de zbor

Duminica, imi vine sa zbor.


camille - le festin
Asculta mai multe audio Muzica »

RAF

Pour les connaisseurs, RAF. Pour les autres, le roi est morte vive le roi.

Legenda:
RAF = Reste À Faire
Le roi est morte vive le roi = eu, regina de negru din povestile anterioare, moare si revine in diferite forme. Azi, culoare mov cu porci galbeni in par si inelul lui Rumburak pe deget. Maine se estimeaza a fi o coana Mita cu pantaloni rubinii. Si revenind la RAF. RAF? Ce conteaza. Pasesc pe vise.



Empire of the Sun - Walking on a Dream
Asculta mai multe audio Muzica »

Necunoscut

Necunoscutii se vad noaptea
Doi cate doi vorbindu-si despre cine sunt
Doi cate doi aratandu-si ce stiu in 5 minute.

Necunoscutii se vad in autobuz
Doi cate doi lovindu-se din greseala
Doi cate doi aratandu-si forta in 2 minute.

Necunoscutii se vad pe strada
Doi cate doi privindu-se fara expresie
Doi cate doi aratandu-si nepasarea intr-un minut.

Necunoscutul poate sa devina cunoscut intr-o secunda, in particular.



Blonde Redhead - En Paticulier
Asculta mai multe audio Muzica »

Pereti cu ganduri

Ma gandeam...o gaura mica o poti astupa cu otrava?
Trebuie sa mearga, pentru ca tot ce iese de acolo trebuie sa moara
Si tot ce misca din interior spre exterior trebuie sa ramana blocat pe margine
Ca apoi, tot ce nu mai misca sa fie aruncat.

Ma gandeam...ce ar fi doar sa privesc cum alti oameni citesc ziarul
Pentru ca pe mine ma otraveste mirosul.
Si apoi as putea sa acopar gaurile cu ziarul rupt
Caci oricum nu e al meu si oricum nu se sparge.

Ma gandeam...daca anul asta e atat de creativ
Ce ar fi sa imi creez un nou eu cu care sa defilez si ziua, nu numai noaptea.
Oricum eul asta deja a expirat.
Si timpul a expirat.

Alb iar.

Nimicul meu

7 dimineata, incepe noaptea. Imi place sa dorm cand altii se cauta in fiecare tu si fiecare eu.


Neon Neon - I Lust U
Asculta mai multe audio Muzica »

What else is there?

Am ajuns iar pe drumuri. Ba acolo caci dincolo devenisem agorafoba, ba dincolo caci acolo devenisem claustrofoba. Acum, aici unde am ajuns, imi place sa ma privesc cu doi pasi in urma si sa numar in gand pana trece. Asa mai trece un an, si inca unul, si inca unul si ajung inchipuita unde as vrea sa fiu. Ma vad intre perfect si imperfect cu multa caldura si mult nisip. Ma vad dansand si cantand cu parul la fel de negru si cu ochii la fel de vii. Nu stiu cine m-a facut si de ce a gresit atatea, dar nu as vrea sa ma schimbe, ci doar sa ma faca sa vad ce e dincolo.

It's about you and the sun
A morning run
The story of my maker
What I have and what I ache for



Royksopp - What else is there
Asculta mai multe audio Muzica »

O alta luna intr-o saptamana

E prea multa lumina in dimineata asta tarzie iar eu nu pot sa scriu pe lumina de parca imi ajunge in fiecare colt intunecat si mi-l evapora. O secunda, sa trag draperiile.

Mai am ceva ramasite pastrate in minte de cu seara, dar cum luna, muzica si halatul meu alb m-au adormit instant timp de 12 ore nu am mai reusit sa mangai si laptopul de noapte buna. Imi cultivasem niste cuvinte interesante de la un smulgator de inimi amanat de prea multe ori si de pe alti pereti scrisi si stersi de prea multe ori si le amestecasem cu un pic de sare si piper luate de prin alte siruri de cuvinte: "pe cine ai iubit cel mai mult", "lucky number seven", "mi-e dor de ce simteam", dar nu au mai crescut. Iubirea nu a mai venit, numerele s-au adunat si ce simteam s-a amestecat cu ce traiam intr-un mod fara sclipire.

Celelalte cuvinte au ramas intre decembrie si februarie formand o luna proprie, decruarie, intre anii trecuti si anii viitori formand anul cartitei si undeva intr-o baie fierbinte numai a mea cu spuma, lumanari pe colturi, white russian si tigari care se va transforma in curand in amintirea unui film nedorit. Au mai ramas intr-o privire straina ce topea instant intr-un mijloc neconventional si intre alte maini care nu o sa fie ale mele niciodata pentru ca nu le voi lasa.

Cel mai trist e ca mi-am definit "je ne sais quoi"-ul si stiu sigur ca l-am pierdut si ca nu l-am mai gasit.
Noapte buna..in miezul altei zile (with nothing but her soundrack in her mind)


Waldeck - Fallen Angel
Asculta mai multe audio Muzica »

Pete

Duceam odata
Punga de gunoi, dar ii spuneam cadouri
Caci galeata imi amintea de mine,
Am gasit atunci, pe jos
In noroi
O scrisoare de la mine catre mine:
"Data-pata-viitoare-pata-ai sa-pata primesti-pata-mai mult-pata. Pata. Pata. Pata"
Si am sters cu maneca.
Pacat, a ramas inca acolo.

Eu si conversii mei galbeni

Un elefant bizar se legana...doi elefanti bizari se leganau..si eu cu ei. Cineva striga gaaaalben iar cineva pleca. Cineva se enerva by default si cineva radea cu masa la cap. Apoi cineva revedea si trecea mai departe, cineva se juca si cineva dansa. Am inlocuit un om cu alti 1000 de oameni. Am inlocuit o privire cu alte 1000 de priviri. Un pas pe langa alti 1000 de pasi, pe care nu ii mai urmareste nimeni, o sticla sparta langa alte 1000 de sticle goale, pe care nu le mai cumpara nimeni. Cineva vorbea si cineva saruta, cineva plangea si cineva radea. Nimeni nu isi cunoastea cele 1000 de fete.

Si am plecat.
Ploaia care va cadea pacatele toate mi le va spala..


el negro - ploaia
Asculta mai multe audio Muzica »

Regina de negru (se) joaca sah cu fantomele

Dis de dimineata, sa zicem 7 ora regatlui "pat fierbinte curbat dupa un singur corp", regina de negru s-a rasucit pe condurii de puf, s-a spalat repede pe fata sa isi duca la reparat trasura sa rosiatica proaspat spalata cu o seara inainte, actiune regeasca amanata deja de prea multe ori din cauza problemelor de stat, pardon, de munca. Dar, probabil dupa cum spuneau marii critici ai momentului (moi, moi et moi), trasura(masina) e ca dragostea, o mai dai si in bara. Zis si facut, aruncat ceasul de 10 ori peste umar pe pereti sa sparga ghinionul (prima fantoma, sah pat), trezit in fuga si scos capul pe balconul regesc. Cand colo ce sa zareasca ochii ei neincercanati dar negrii din nastere: ploaie. Mai multa ploaie. Din ce in ce mai multa ploaie. Si ce se intampla cand e ploaie? Mai multi nebuni de negru pe strazile la fel de prost pavate ca un drum de tara. Trebuie sa fii chiar prost sa nu realizezi ca o trasura nu ajunge in celalalt capat al regatului cat ai zice "peste dezgetat si lovit de 10 ori si el de pereti cat sa sparga obsesiile" (a2a fatoma, sah mat regina eliminata). Deci regina de negru s-a rerasucit pe condurii de plastic de data asta si s-a hotarat sa se duca in sala de tron sa mai faca ceva videoconferinte cu clientii. Caleasca ramane, dar pentru cat timp? (a3a fantoma, partida abandoata) Vom reveni cu o alta partida de sah. Stay tuned

But sometimes, it's better to lie

Hooverphonic - Vinegar & Salt
Asculta mai multe audio Muzica »
Cel mai bine ma mint pe mine...Ne intrecem?

Please don't talk pretty boy

....scria pe un zid, luminat intentionat parca de o luna rece si rotunda. Atunci am inceput sa imi adun intr-un buchet senzatiile traite pe strazile Bucurestiului, alaturi de tine, de tine si de tine. Mai priveam o vitrina inchisa si imi mai aminteam de o privire deschisa spre mine. Mereu m-am gandit ca atunci cand nu ai ce face rememorezi, dar fiecare colt de strada ma lovea strigandu-mi: hei..si aici ai fost! Si aici ai iubit, si aici ai uitat, si aici ai fugit(in timp ce ma pregateam sa o iau la goana). Ma intreb de ce pastrez mereu umbrele langa mine si nu oamenii in carne si oase, de ce ma plictisesc de sange si ma intorc la cenusa scormonind dupa o pasare Phoenix ce nu va mai reinvia niciodata. Ma intreb de ce urasc monologul pe scena dar de cele mai multe ori abuzez de el in viata si incerc sa imi caut propria matase falsa. Ma intreb, ce actor pierdut va gasi momentul vietii mele si ce final mi se pregateste. Ma intreb in ce oglinzi eu ma vad batrana si in ce momente ochii mei sunt ca niste copaci, mari si tristi. Ma intreb cand o sa ma opresc din intrebat. Acum luminile, va rog si liniste!

Incerc

Incerc sa imi adun toate gandurile si simtirile incepute pe o foaie de hartie intr-o noapte de plastic. Pe rand apar siragul de margele rosii asortat perfect cu o pereche de tenesi albi, o pereche de ochi caprui asortata perfect cu o pereche de ochi albastri, o pereche de maini goale asortate perfect cu o pereche de maini intalnite. Incerc apoi sa separ votca din urma ce imi colcaie inca in sange de sucul de mere sorbit, dar nu iese, pentru ca vin mereu impreuna. Incerc iar, dar de data asta sa separ doua corpuri ce pareau ca nu se vor intalni vreodata dar cand s-au cunoscut intregeau un androgin atemporal. M-am decis, nu incerc nimic, o sa las sa curga votca, sa curga margele, sa curga vopseaua, sa curga timpul. Timpul a devenit prietenul meu pentru ca acum purtam ceas, tu pe al tau, eu pe al tau. Shht...nu iti spun, dar m-am pierdut pe mine de 9 ori ca sa te gasesc pe tine.



The Cat Empire - The Lost Song
Asculta mai multe audio Muzica »

I had nine lives but i lost all of them
And i've been searching in the night
And i've been searching in the rain
I tried to find them
But they disappeared
They walked away they dressed in black
They left my side and all i say
Is that i wasted time
When i looked for them
For now i know that things gone past
Are never to be found again
I had nine lives
But lost all of them

Poveste stanesciana

Tu ai venit din urma si m-ai tras de maneca
Si mi-ai spus ca intr-un joc de copii
"Vrei sa fii prietena mea?"
Eu ti-am ras, atat am stiut.
Tu mi-ai spus ca te-ai urcat pe un scaun, si alt scaun, si alt scaun
Ca sa ajungi la borcanul de dulceata de pe ultimul raft.
Eu ti-am ras iar, si ti-am spus sa ceri.
Apoi am stat sa copiem
Apoi am stat sa ne iubim
Si apoi?
Nu stiu, poate doar o sa stam pe scaun amandoi.

Sunt la fel ca si toate celelalte

Dar la fel, intre smulgatorul de inimi si ce spui dupa buna ziua, intre where is the cat si barcelona, intre cer si pamant, intre trecut si viitor, intre privirea ta si privirea mea. Ma impart egal la toate dar mereu rezultatul este aceeasi perioada. Apoi visez iar, dar ma trezesc tresarind din calculele mele si de cele mai multe ori la trezire lucrul se intamplase deja si nu mai imi da nici macar o perioada, ci un quelque chose comme 3.14. As fi preferat ceva fix, dar exactitatea ucide. Si nesfarsirea ucide. Dar ce nu ucide? Eu, la fel ca si toate celelalte.

Trecut

Am trecut prin toate rundele si mereu am fost daramata la pamant de cel mai mare pugilist: eu.

Cand niciodata insemna nimic

Ma uit mereu la mine. Mereu in trecut, in prezent si in viitor, de-a lungul celor 3 decenii de viata. In primul am spus ca niciodata nu voi mai purta pantofi cu toc, in al 2-lea am spus ca niciodata nu o sa mai spun imi pare rau iar acum, in al 3-lea am spus ca niciodata nu o sa mai spun niciodata. Voi pastra acel niciodata la final cand, ultimele cuvinte pe care le voi spune vor fi: niciodata nu o sa mai traiesc. Atunci voi avea dreptate. Atunci nu o sa mai pot schimba nimic. Iar nimicul va ramane pentru urmatoarele decenii dupa mine. La acest final insa ma intorc la acum, cand nu ma hotarasc cum sa vad viata: niciodata destin sau niciodata hazard.

So, saturday night...we look alright?
(mi-a soptit un pinguin)


The Pierces - Boring
Asculta mai multe audio Diverse »

Sindrofia neuronilor curatati in miezul altei nopti

Orasul pe care l-am sters si o sa il iau de la capat


Giulia & Los Tellarini - Barcelona
Asculta mai multe audio Muzica »

Viata pe fast fwd

Dimineata trezit cat mai tarziu, seara culcat cat mai tarziu. Nu dorm...vrei sa nu dormi cu mine? Masina stropita cu flori de gheata, cizme, mana rupta dar nu a mea. Vrei sa culegi cu mine? Mancat sau poate nu, uitat mai degraba, dansat pe langa mine sau poate doar privit. Vrei sa te joci cu mine? Film, viata, iar viata, eu in viata reala, tu in viata reala, decizii ce nu se iau sau poate luate in graba ca sa nu mai apara nevoia de decizie, bani, bani..dar ce conteaza. Vrei sa nu conteze si pentru tine? STOP. Fast fwd, vreau sa trec direct la final. Unele povesti chiar nu sunt menite a fi traite.

End-less

De ce atunci cand viata imita filmul il alege intotdeauna pe cel mai prost?


AaRON -Endless Song
Asculta mai multe audio Muzica »

Insensible

Esti doar un strain
Privit cu coada ochiului peste alte capete straine
Esti doar o umbra
Ascunsa dupa usa printre alte vechi cutii si saci
Esti doar un clovn
Mereu razand de altii dar trist pe interior
Esti...de fapt nu mai esti, nu mai esti caci nu te mai simt.
Esti mort.



Mandalay - Insensible
Asculta mai multe audio Muzica »

Strange to meet you ...again

Iti mai amintesti centimentrul despre care iti spuneam? Era atat de aproape, dar nu am ajuns nici acum. Iti mai amintesti moartea aceea despre care imi vorbeai? Am simtit-o din nou. Iti mai amintesti locul acela in care stateai mereu diametral opus cu un colt din care te priveam? Am vazut cum ma priveai si tu din locul ala. Iti mai amintesti lista cu lucrurile pe care le urasc scrisa de tine pe fuga pe o bucatica de hartie? A ramas la tine. Iti mai amintesti desenul pe care mi l-ai furat din camera? A ramas la tine. Iti mai amintesti atingerea? A ramas la tine. Totul e la tine, la mine a ramas pustiul, ca un desert.


Lhasa - El desierto
Asculta mai multe audio Muzica »

Acum, la sfarsit

VON DALER & LOW PRESSURE Feat Natasja - Real Love
Asculta mai multe audio Muzica »
Intai asculta, asculta ce ti se spune.

"La multi ani si tot ce iti doresti!"...mi se pare cea mai impersonala urare pentru ca cel care o face nu are nici cea mai mica idee despre ce sa iti doreasca si spera ca tu sa stii asta si sa apreciezi ca el iti da frau la falsul liber arbitru de final de an. Chiar vrei sa stii ce imi doresc? Imi doresc ceva real, atat. La fel de real ca muzica mea pe care o daruiesc, la fel de real ca zambetul meu pe care il daruiesc, la fel de real ca sufletul meu pe care il daruiesc. Acum, la sfarsit, imi doresc nimic mai putin decat ceea ce am si mereu mai mult decat ceea ce nu am.

La multi ani si sa rostiti mereu urarile voastre, nu ale altora.

Mar adentro sau despre o alta zi perfecta

"Cioc cioc. Abre Los Ojos!".. in fundal se aude o muzica ireala despre nasteri si despre ani multi ce mi se doresc. In suflet se aude o muzica sufocata despre morti si despre timp ce trece in zadar. Intre cele doua lumi sunt eu si incerc sa recitesc "obsesia sfarsiturilor triste" si sa inteleg cine era Marta creata de tine si de ce mereu i se fura ce iubeste, desi nu moartea face asta ci viata. Apoi incerc sa inteleg de ce viata este cea mai mare obligatie si de ce iubirea este cea mai mare pierdere, de ce marea se misca si de ce valurile lovesc, de ce muntii sunt atat de departe si de ce eu nu sunt acolo. Ma intorc in timp cand aveam 3 ani sa imi regasesc serenitatea si apoi revin la aproape 30 repetand: "varsta intrebarilor nu are varsta". Apoi asez la loc in cosul cu carti "O perfecta zi perfecta" si imi deschid usile iadului catre film. Si eu am iubit pana la finalul filmului, chiar de mai multe ori.


Abre Los Ojos
Asculta mai multe audio Muzica »

Am gasit starea

Dupa zile de cautat melodii si ascultat si reascultat obsesivo-compulsiv Alexandrina, am decis sa mai caut un pic si printre alte limbi sa imi intoxic creierul prin outsoursare. Era ceva ce nu se potrivea, cauta sa iasa si sa tipe si intr-un final am gasit:

It's always the same way for me
Blue turns soft with time
Broke remains, an everyday disguise
Ending in the same way. . .the same way

Monofobie generala

Vad oamenii. Pe strada sunt multi oameni, multe masini cu oameni, multe case cu oameni, multe birouri cu oameni, atat de multi oameni incat ochii mei par niste cepe iesite mult prea repede la suprafata. Imi place sa trec printre oameni, printre masinile cu oameni, printre casele cu oameni, printre birourile cu oameni, dar nu ma opresc pentru ca stiu ca trebuie sa inot ca sa pot sa nu ma scufund. Apoi ajung langa omul care mi-a mai ramas si la care mereu incerc sa ajung, omul care in interior are o femeie sufocata si legata, o femeie care a vrut sa creasca dar nu a reusit pentru ca trupul nu o ajuta. Iar acest om-femeie asteapta ceva. Se uita pe geam si asteapta. Priveste si canta:

Oamenii sunt niste baloane care atunci cand nu mai stiu sa pluteasca se sparg.
Oamenii sunt niste copii care atunci cand nu mai stiu sa se joace se pierd.
Oamenii sunt niste culori care atunci cand nu mai stiu sa straluceasca se sterg.
Oamenii sunt niste dansatori care atunci cand nu mai stiu sa tina ritmul se opresc.

Acum vad oamenii cu ochii inchisi.
Vad cum plutesc, cum se joaca, cum stralucesc, cum danseaza, iar daca ii vad inseamna ca am vederea buna..sau poate...daca ii vad ca plutesc inseamna ca eu nu i-am spart, daca ii vad ca se joaca inseamna ca eu nu i-am pierdut, daca ii vad ca stralucesc inseamna ca eu nu i-am sters si daca ii vad ca danseaza inseamna ca eu nu i-am oprit. Sau poate...doar eu m-am schimbat.

Cand ploua

Cand ploua
Imi place sa ma uit de sus si sa vad umbrele colorate
Atunci stiu de ce exista culoarea.
Cand ploua
Imi place sa privesc cu ochii din interior omul de fier
Atunci stiu ca el nu simte ploaia ca mine.
Cand ploua
Imi place sa dorm si sa visez copiii din mine razand
Atunci stiu ca cei morti au inviat.
Cand ploua
Imi place sa cred ca florile vor creste mai mult ca oamenii
Atunci stiu ca apele nu dor.

Doar cand ploua stiu ca si pentru mine exista un om de lut.


Alexandrina Hristov - Om De Lut
Asculta mai multe audio Muzica »

Cand regina de negru se lauda

Da da da..si cum va povesteam data trecuta regina de negru a tot trecut peste mari si tari, s-a batut cu balaurii si a trecut prin furtuni si uragane pana cand s-a intors in patul ei domnesc de 1/2. Pe drum caleasca i s-a transformat pe rand in taxi, avion, autobuz, bicicleta, iar avion si apoi a revenit la culoarea ei de baza, adica rosie. Nimic nu a stat in calea fericirii ei timp de 12 zile minus 2 si apoi a inceput parastasul:
1)Sarbatorit pe muteste si printre inghitituri in sec 1 Decembrie.
2)Intors in iatac pe minus.
3)Inceput adunarea de osteni pentru lupta impotriva dracului dansator.
4)Pregatit Rebelionul.

Apoi, celebra regina de negru a dezvoltat strategii de pace temporara si a mai inghitit in sec pentru o vreme. Nimic nou, nimic vechi, ceea ce stia s-a aprofundat iar ceea ce nu stia a infundat. Si-a dat seama in final ca viata la curte e o curva cu prea multe fete sa stai sa le numeri si prea multi gandaci sa stai sa ii starpesti iar in tot acest timp poti invata limbi straine. Raid/Ride/Rid!

Poster of a Girl

Je sais que tu n'aime pas ta realité
METRIC - Poster of a Girl

My life without me

Te-ai intrebat ce este dincolo de tine? Dincolo de mintea si scenariile tale? Dincolo de vitrinele pline de lucruri stralucitoare si scumpe pe care ti le doresti dar mereu ai altceva de facut cu banii, mult mai urgent si mult mai practic? Dincolo de oamenii pe care ii iubesti sau ii urasti, de oamenii pe care ii cunosti sau nu i-ai cunoscut inca, dincolo de griji si fericire? Dincolo de timpul pe care il consumi si dincolo de timpul ce te consuma? Dincolo de locuri si mase de oameni ce iti starnesc instant sentimentul de agorafobie? Dincolo de frica de singuratate, de esec, de iubire sau de oameni? Dincolo e moartea. Moarte peste tot, in toate formele ei, cu toate mastile ei: moartea corpului, moarte creierului, moarte sufletului, moartea naturii. Eu mor des, tu?
Toate acele lucruri inainte de moarte vor doar sa ne tina mintea ocupata, sa nu avem timp sa ne gandim, sa incercam sa traim facand abstractie de ea. Ea este singurul adevar cert pe care nimeni nu vrea sa il afle. Si nu, nu m-am transformat intr-un fel de hedonista a mortii, nu dezvolt placeri pentru ea, dar intr-o lume nesigura ea e capatul sigur. E capatul la care tu si eu ne vom intalni la final, chiar daca nu am ajuns sa ne cunoastem. Dar tu, tu te-ai intrebat vreodata ce e dincolo de tine?

Am ajuns acolo

Suntem doar niste pietre aruncate random din cer pe pamant
Si cadem
Asta e destinul nostru
Forta gravitationala este hazardul fiecaruia
Daca traiectoria este dreapta sau se iveste un pom nu tine de noi
Dar tot in pamant ajungem.

Nu si daca pastrezi dansul in jurul pamanului
In jurul soarelui
Cum ne invata tot universul
So...keep dancing

Pietrele nu danseaza
Pietrele tac
Pietrele cad

Am cazut

Am visat ca nu mai erai si am cazut din pat. Cand m-am intors, a trebuit sa imi desenez un alt tu, caci tu intr-adevar nu mai erai.

Zbor

Visam ca zbor..si zbor..si zbor...chhhh (se strica discul). Stai un pic, chiar zbor...asteapta-ma, vin acum, ne dam intalnire la colt de aripa, norul sperantei la ultimul etaj...barca de nori ne asteapta si apoi ne refugiem in domul ala, il stii tu, arata ca un castel de nisip. Zbor..chiar zbor..doar eu si dansatorul

La belle dame sans regrets

Mai demult era o umbra langa care plangeam si nu radeam. Mai inainte de acel demult era o alta umbra langa care nu aveam voie sa stau. Iar la inceput, a fost umbra atinsa urmata de fuga. Nu de prea mult timp insa umbrele s-au incuiat intr-un loc expirat si, incercand sa ramana acolo,si-au ales fiecare cate un colt in care sa dispara. Dar au luat cu ele si colturile iar eu am ramas sa alerg in cerc si sa incerc sa zbor deasupra lui sa-i pot scapa din stramtoarea. Nu reusesc mereu, iar cand nu reusesc mi-e greu sa recunosc infrangerea. Mi-e greu sa zic imi pare rau ca te-am zarit ca pe o umbra cand de fapt esti carne si mi-e greu sa te ating cand esti umbra si de fapt te-am vazut carne. Totul se vede departe, iar departe e prea departe...et je parle, tu parles...dansons



Sting - La Belle Dame Sans Regrets
Asculta mai multe audio Muzica »

Dansons tu dis
Et moi, je suis
Mes pas sont gauches
Mes pieds tu fauches
Je crains les sots
Je cherche en vain les mots
Pour m'expliquer ta vie, alors
Tu mens, ma Soeur
Tu brises mon coeur
Je pense, tu sais
Erreurs, jamais
J'écoute, tu parles
Je ne comprends pas bien
La belle dame sans regrets

My Mistakes Were Made For You

The Last Shadow Puppets - My Mistakes Were Made For You
Asculta mai multe audio Muzica »
Ele au existat, exista si vor exista. Fara ele nu sunt eu, fara ele cele 3 Raluci nu s-ar mai certa intre ele si fara razboi nu ar exista pace in sufletul meu. Am gresit mereu din dorinta de a face bine si am gresit mereu lasandu-ma pe mine la o parte si incercand sa daruiesc mai mult decat sa primesc. Am gresit din vanitate, am gresit din inocenta si am gresit din greseala. Am gresit ca atunci cand te intalnesc sa nu mai gresesc. Dar inca gresesc, inca sunt eu, iar poate atunci cand ma voi ierta eu pe mine nu voi mai gresi. Azi ma iert pentru tine. Azi incep sa numar inapoi pana la zero si imi astept in linie zborul catre tine.
**
Muzica imi canta in urechi dansul cu tine.

Non ti muovere

"Nu stiu unde se duc oamenii cand mor dar stiu unde raman"
Eu imi privesc toate mortile in oglinda si stiu ca de fiecare data cand am reinviat a trebuit sa mor iar.

Caotica Raluca

Ma doare..si de fiecare data cand ma doare ma gandesc la ultima oara cand m-a durut si a durut atat de tare incat corpul meu imprumutase miscarile unui sarpe. Atunci a durut tot, acum doare doar frica. Mi-e frica. Iar frica asta e scrisa pe interiorul bratului pe piele si pe sub piele. Mi-e frica de usile mele nedeschise inca si de usile deschise ce se vor inchide. Nu am desenat usi, ci doar le-am privit printr-o lentila. Le am pastrate pe toate intr-un colt, asa decolorate de soare si zgariate de maini straine. Mi-e frica sa visez cu ochii deschisi caci mereu am visat cu ochii inchisi si nu s-a implinit. Mi-e frica sa devin o galeata de frici aruncate. Acum dormi, caci daca nu dormi tu, pe mine cine ma mai viseaza?

Ne cautam printre amintiri

Nu am scris nimic timp de 10 minute de foaie alba, preferam sa imi rotesc ochii prin camera caci atunci cand imi rotesc ochii spre mine vad prea multe. Caut un chip drag de copil cu balonas ce parca imi canta "avion cu motor ia-ma si pe mine in zbor", caut poze impartite intre mine, tine, Paris si Viena desi mine si tine nu s-au intalnit acolo ci in orasul bicicletelor, caut urma de tigara in loc de urma de deget, caut miros de carte si in fiecare ma caut pe mine. Un tango vechi despre ochii tai se aude in spate iar in fata se plimba filmul in 3 dimensiuni al vietii mele. Un buchet de flori de camp se lupta cu timpul si se impotriveste uscarii premature. Amintiri de acum o clipa se refac in minte si se rederuleaza pentru a prinde contur si mai tarziu. Amintiri ce vor urma freamata intrebatoare in coltul celalalt. Ringul este gata, rezultatul va fii explozia creierului meu. Las sunetele sa creasca si ascult: la radio, se anunta zboruri.

SH este noul Vintage sau Noul manual despre vechi

A fost odata ca-n povesti...a fost o bunicuta care purta haine ca de altfel toate bunicutele de-a lungul istoriei. Si avea ea atatea hainute agonisite de o viata si inca nepurtate incat s-a gandit sa lase si la mostenitori. Asa a aparut vintage-ul. Dar mostenitorii rai si nerecunoscatori au decis sa le poarte si sa le murdareasca ca sa le transforme in SH. Hainele de la a doua mana s-au gandit ca razbunarea cea mai mare este sa ajunga la a3a mana si uite asa s-au nascut blogurile vintage, ca niste ciupercute dupa ploaie. Nu, acesta nu este un manual despre cum sa te imbraci vintage, ci este un manual despre cum sa traiesti, sa simti si sa vinzi vintage in cei deja celebri "numai 10 pasi".

1.Trebuie sa cunosti cel putin o limba straina caci numele blogului tau va contine neaparat cuvantul vintage sau un cuvant frantuzesc gen madame ca sa dea iz de vechi. Poti sa pacalesti usor auditoriu daca folosesti un translator online.

2.Poza etalon a blogului trebuie sa fie din anii 20,30,40 etc dar atentie mare sa nu depaseasca 80 caci deja devine "not vintage". Alb-negrul sau sepia confera un aer retro si cozy care va face privitorul sa se simta ca acasa. Poti pune si o poza cu dulceata si/sau serbet ca sa fie o vizita ca la carte (veche si asta).

3.Nu uita: Google este prietenul tau. Apasa "Ma simt norocos" pe cuvantul vintage si vei gasi 9872486863487 de situri din afara care iti pot servi drept "guru in ale vintage-ului". Nimic nu se iarta!

4.Poti incepe cu sectiunea bijuterii dar nu uita ca ai in casa un catalog AVON de anul trecut si un set de bijuterii din perle cumparat de acolo, deci poti face deschiderea leeeejer cu un astfel de accesoriu (par exemple http://vintagesiactual.blogspot.com/2008/09/set-inel-i-bro-cu-perle-din-sticl-de.html )

5.Deschide usile dulapului si lasa-ti mainile in el. Poti gasi acolo cravate de la tata, fusta de la mama si cele mai sus mentionate de la bunica. Nu trebuie neaparat ca ei sa stie. De asemenea, nu uita sa iei si cateva din hainele tale care nu te prind sau nu iti mai plac cu brand-uri celebre gen Puma, Nike si altele si sa le adaugi la sectiunea noi. Daca nu cunosti denumirile, poti inventa unele si sa pui neaparat "made in Paris". Mare atentie insa, trebuie sa stapanesti bine punctul 1.

6.Vrei sa vinzi repede si bine? Atunci cauta un (foto)model pentru hainutele tale. Poti sa fii chiar tu, dar daca esti "neprezentabila" suna la vecina de palier poate are si ea nevoie de un extravenit. Foarte important: cur sexy este un must caci poate intra si baieti pe blog. (par exemple http://madamedevintage.blogspot.com/2008/10/cod-145-pantaloni-escada-foarte-elegani.html)

7.Ca punct aditional la punctul 5, dar destul de important sa il pun separat acest pas este legat de culoarile produselor expuse si pe alocuri de textura: caaat mai socante. Mult verde, mult roz si chiar daca e frig si ploua afara, multe translucide si transparente.

8.Daca afacerea cu haine nu este suficienta pentru satisfacerea poftelor tale banesti, sfatul acesta este strans legat de alergat (pentru o silueta mai buna): alearga prin magazinele de SH sau alearga prin magazinele de antichitati si eventual alearga intr-un sezon de reduceri prin outleturi din Vienna sa poti aduce marfa ca H&Mm, Mango, Zara si C&A si sa le vinzi la suprapret. Hainele nu sunt totul. Poti cumpara si farfurii, cesti, ceainice, linguri etc pentru o bucatarie la fel de vintage ca si dulapul tau.

9.Te duce capul? Atunci si mai bine. Poti inventa povestioare cu dantelute si zane pentru fiecare hainuta. Alaturi de descrierea lor poti baga un pret mare si apoi altul colorat, mult mai mic, cu eticheta SOLDURI. Cumparatorii nu vor intarzia sa apara.

10.Pentru comenzi trebuie sa dai o adresa de mail sau un id de mess, asa iti poti face multi prieteni si "conexiuni". De recomandat ca in lista de mess sa ai un grup separat pentru a putea da massuri lejer sau si mai elegant si business, versiunea un pic mai vintage a spamului si anume mail-ul. Nu uita, daca butique-ul tau online isi are originile in Bucuresti, o intalnire face to face e mai usoara decat expedierea prin posta. Participarile lunare la diferite targuri aduc o crestere de buget neimpozabila(ca de altfel tot venitul).

Ca o concluzie si cu lipsa totala de ipocrizie ma confesez aici ca am in reader cateva de astfel de bloguri si le urmaresc evolutia: 90% din acestea au produse de 2 lei (la figurat, nu la propriu) si deci multe la suprapret. Totusi, daca imi place ceva cumpar, ca deh, manualul de mai sus a fost scris dupa un studiu de piata pe un anume esantion ca o adevarata statisticiana ce zace in mine de prin anul 2 de facultate, acum...hmm..8 ani da. Sunt vintage ori ba?

De cand am descoperit placa de par ma uit altfel in oglinda

Ca de obicei revin in fata oglinzii si redezbat acest obiect cliseic. O persecut acasa si rup ligheanele prin baie, o persecut la munca si ocup spatiul degeaba si nu in ultimul rand o persecut pe strada si folosesc fara nici un scop vitrinele magazinelor. Noroc ca oglinda de la masina nu e orientata spre mine caci as fi fost un narcis desavarsit iar in loc de fantana sfarseam in Dambovita. Evident ca ma sfatuiesc cu mine in fata ei si e martorul tacut al multor lacrimi si mult mai evident e ca pastrez mereu in geanta un ciob de oglinda. Ce pot sa fac? Sunt dependenta de ea. Ma numesc Raluca si sunt o oglindita anonima. Buuuuna Raluca(astea sunt vocile din capul meu). Asa, urmand firul logic al naratiunii eu si oglinda mea am trait multe impreuna iar fiecare barbat ce a poposit in fata ei sa se spele pe fata cred ca s-a vazut mai mult pe el decat pe mine. As putea sa scriu si eu un basm cu oglinzi si sa rup ceva vraji dar ma limitez la intamplarile din viata mea petrecute "La oglinda":

1)Clasa a11a, decembrie 1996: Ma intorceam dintr-un turneu cu corul si eram destul de impacata cu performanta mea (singura din 40 de oameni care isi uitase pantofii negri acasa si isi pusese unii albi). Am zis eu sa o lungesc prin camera pana cand mama imi pregateste ceva de mancare si imi faceam de lucru in oglinda sa nu adorm. Cand de-odata, imi vine sa casc (deh, ora 11 seara, drum, trac tot tacamul). Si casc, si casc, si casc...si nu ma mai opresc...si stop cadru: mi-a ramas maxilarul inferior blocat. Da da, eu, am ramas in fata mea in oglinda cu gura cascata. Urmarea? O mama disperata care vroia sa imi traga un pumn ca poate imi revin, 1 ora de asteptat salvarea in timp ce muream de foame si nici de inghitit in sec nu puteam, 2 ore plimbat prin spital in camasuta de in si papucei de plastic in timp ce afara erau gradele pe minus si nu in ultimul rand o noapte de somn chinuit cu capul intr-o parte de frica sa nu imi inghit limba doar pentru simplul fapt ca nu exista doctor (treaz) sa imi inchida gura. Au urmat pe rand o dimineata eliberatoare in care doamna doctor m-a asigurat ca sunt norocoasa deoarece 3 oameni din 5 au fractura si apoi 2 saptamani de Craciun si Revelion cu bandaj in trend (deci alb, a la Maica Tereza) si supe pasate pe(de) post de sarmale si cozonac. De atunci, eu si oglinda mea de acasa am trait fericite pana la adanci batraneti mai ales dupa ce eu mi-am inchis gura.

2)Tot prin liceu, eu adolescenta rebela si una bucata mama nemiloasa caci nu vroia sa ma lase la disco. Si dai si certuri si oprobrii aruncate si fiecare se tinea tare pe picioare. Numai ea, oglinda de 10/5 statea linistita pe masa si asculta. La un moment dat, o alta mana nemiloasa apare (da, recunosc, a mea era), o ridica si i-o arata mamei: "Uite, esti isterica". Buff, poc poc...897234878734 de cioburi si tot atatia ani de ghinion. Oglinda si-a dat duhul pentru linistea noastra.

3)Peste muuulti multi ani, peste 7 tari si 7 mari, regina de negru a renascut pentru a iesi la intalniri. S-a aranjat ea, s-a pipitit in stilul ei hippie caracteristic dar nu avea unde sa se intrebe cine are cea mai frumoasa fusta din tara. Si ce a socotit ea si cei 7 sfetnici-pitici din capul ei? Sa puna ligheanul pe jos cu fundul in sus si sa capete cativa cm in plus ca o adevarata "marie a sa" ce era. Buff poc poc (it brings back memories) ligheanul cedeaza sub greutatea ei iar saraca regina a fost prinsa in capcana. Piciorusul ei de Cenusareasca cu greu facea fata zimtilor nemilosi din plastic. De atunci, oglinda ramane undeva sus sus si asteapta ca regina sa creasca.

Dorinta mea arzatoare e sa traiesc intr-o lume a oglinzilor, macar ele ma mint frumos. Pastrand tematica, va las o melodie despre cele 1000 de oglinzi ale mele.



1000 mirrors ft sinead o conno
Asculta mai multe audio Muzica »

Sometimes, it smells like past in the present

Cateodata te uiti cum trece trecutul pe langa tine, in slow motion, cu prezentul lui legat de gat iar tu cu prezentul tau atarnand pe umeri. Te uiti la prezentul lui si iti vezi trecutul iar fiecare ochi spune cate ceva. Apoi te repeti fara sa iti dai seama si ti se spune dar nu auzi, doar simti. Simti cum iar ti se inclesteaza mana si cum iar oglinda devine singura entitate care te aude si te vede. Dispari cate putin din tine si te ingropi in trecut, lasand in mod "cvasi-exhaustiv" harta urmelor tale. Cine le mai descifreaza acum? Poate doar amatorii de firimituri umane sau nevazatorii, caci doar ei nu vad cu adevarat. Ma duc sa mai imi torn o picatura de cafea, poate de data asta ma trezesc complet si poate nu adorm sa mai visez urmatoarea mea identificare. Apoi ma voi intoarce aici, caci statul in acelasi loc face bine pentru miros.


Martina Topley Bird - Poison
Asculta mai multe audio Muzica »

Ce ma ameteste? Numai 6's norocoase

1)Nesomnul: ma apuca uneori fericirea ca stau la mine in camera si robotesc printre hartii hartiute, sterg praful pe care nu l-am mai sters la mine pentru ca acum il sterg la tine si asez toate briz-brizurile mele in noul suport de cercei si in noua cutie de bijuterii primite de ziua mea. Si fac, si fac pana ma prinde 3-4 dimineata cu mainile in apa si cu oja dusa pe jumatate. Mai gasesc un ordin de varsamant catre un tip care daca devine celebru in ale cantatului il vand la licitatie clar, gasesc crema antibacteriana pentru vechiul meu pierce care acum zace prin cutii, nu mai este VIP-ul sprancenii mele stangi, o poezie ici, o clama colo. Ascunsa intre dosare este o veche poza polaroid a unei cizme si o pun la loc de cinste langa tabloul cu Mighty Mouse pictat ironic cu un Puta Madre pe piept si care la fel de ironic salveaza o soricica fara ochi. Curatenia de toamna-toamna-frig-si-ploaie-fara-somn continua si descopar toate biletele de la concerte: Placebo, Muse, Bestival, Goldfrapp, Bestfest, Massive Atack, Birdy Nam-Nam etc etc. Amintirile ma gadila pana adorm.

2)Munca: sau nemunca mai bine zis, cand am perioada de autoformare si stau si citesc de zor sau mai fac unele teste de ma ia somnul ratat din noaptea de la punctul1). Atunci ma duc si imi fac cafea cu lapte...sau mai bine zis cu tot cu ambalajul de lapte condensat pentru ca punctul precedent imi da inca de furca. Iau cu greu o lingurita sa indepartez impuritatea apoi uit ca deja am lingurita si mai iau una. Cafeaua mea cu lapte,plastic si doua lingurite (tot din plastic) si fara zahar ca evident l-am uitat este ideala pentru un final de saptamana.

3)Tequila: si prietenii stiu de ce, cum, cand si unde. Mereu treaza, cum primesc vreo 5 degetele (de tequila) cum ma ametesc. Vama insa a ramas in urma caci toamna nu e ca vara si Bucurestiul nu e ca marea. Concluzia punctului 3): Beau rar, deci ma ametesc.

4)Parfumul: al meu cand il simt pe lucrurile proaspat dezlipite de trupul cald si parfumul tau acvatic ce ramane in palme de atata mangaiat. Uneori mai stranut si ma ametesc de la inchis ochii.

5)Bicicleta: dupa 15 ani de pauza de pedalat si 10 ani de masina am revenit pe 2 roti, pentru placere si pentru miscare. Ma ametesc plimbarile lungi cu tine si pistele trasate pe stradutele linistite. Ma ametesc rafalele de vant capitalist ce imi flutura vestuta si colturile parului. Ma ametesc dalele si cainii ce se tin scai de mine fiecare in felul lui. Ma ameteste orasul cand sunt pe sa, but I can't help it.

6).......(text ascuns in inima mea)



James - Getting Away With It (All Messed Up)
Asculta mai multe audio Muzica »

Alerta! E Septembrie

Haos, trebuie sa ma organizez. Nu pot sa platesc amenzi in fiecare zi si nici sa distrug valori la nesfarsit, nu pot sa dezamagesc oameni si nu pot nici sa prioritizez cum ar trebui. Refuz sa ma cert pe probleme gen trafic, plastic stress si straini animalici. Refuz sa imi trasez iar un cerc in jur si sa numar peretii. O sa alerg printre frunze uscate si o sa ma arunc intr-un castel de fildes, poate poate il sparg. O sa imi crosetez mie drept cadou o poveste de toamna care sa tina de cald la iarna si sa astepte ghioceii la primavara. O sa imi pastrez raza mea de soare pe care sa o vad peste umbrela si peste nori si o sa miros fiecare haina groasa ce o scot ca noua din dulapul vechi. Azi e ultima zi dintr-un lung sir "afibonaccic" de 28 de ani iar cea de maine nu o sa mai fie ca asta. Azi pot sa ingramadesc cele 1000 de lucuri pe care nu le-am facut si pe care le-am lasat mereu pentru maine. Maine se numara anii si tot maine o sa se revanseze soarta pentru ultimii doi ani ratati. Am emotii, e toamna mea.

5 pasi de urias si 5 pasi de furnica

Noah & The Whale - 5 Years Time
Asculta mai multe audio Muzica »

Acum 5 ani aveam 24 de ani si o pofta nebuna de schimbare, aspiram la altceva, cariera de profesoara nu ma mai atragea iar viata in Constanta mi se parea limitata. Cu pletele in vant am alergat cu prima ocazie in Bucuresti si m-am atasat de betoanele astea pe care asa gri cum erau am invatat sa le colorez si sa le mai schimb din cand in cand pentru mici vacante ce pareau mai aproape vazute de aici. Acum pletele au disparut, betoanele s-au facut gri la loc iar eu voi trece in cateva zile in zona crespuculara 29-30. Dar a fost fun fun fun, sun sun sun si uneori sad (un singur an). Ce am facut in ultimii 5 ani deci? Am cunoscut oameni, am iubit si am daruit, mi s-a luat si mi s-a dat, am crescut si am ajuns in punctul in care pot spune love love love. Ce voi face in urmatorii 5? Alti pasi, alti oameni, mereu acelasi suflet de copil.

-Imparate imparate, cati pasi imi dai?
-5 pasi de urias si 5 de furnica...si apoi poti canta.

And in the oddest moments and just scratching my head
I'll be thinking about families n' lying in bed
Even though I believe it may not even come true
But in my mind I'm having a pretty good time with you.

Blogul meu ca un WC

Cand eram mica de fiecare data cand ma certa mama sau ma simteam nedreptatita cautam un loc unde sa plang si unde sa ma ascund. Eram multe persoane in casa si din cauza asta nu aveam nici camera mea si nici un loc ascuns. Visam la coridoare secrete si camere ascunse in pereti dar degeaba, copilul de atunci nu putea sa transforme in realitate ce visa. Drept urmare - da matematica isi facea efecutul logic asupra mea - am socotit ca trebuie sa existe o solutie, un loc in care lumea din afara nu patrunde foarte des si am gasit: baia. Ma inchideam in baie. Apoi, cand primul baiat a vrut sa imi patrunda in intimitatea corpului am dezertat, am fugit si m-am ascuns: tot in baie. In baie ma ascundeam si de tine uneroi si tot in baie, la munca, te plangeam si imi feream privirea de ochii iscoditori ai colegilor. Uneori insa, plang aici: cu vorbe, cu muzica, cu desene, pe pagina asta alba gaurita de literele tastaturii. Copilul de azi a gasit o alta baie. Sper doar sa pot trage apa dupa mine si aici.

Sometimes, all I wanna do is get off

...si am plecat. Am calatorit mult, am vorbit mult, am imbratisat mult. Uneori mult e prea mult iar uneori el nu este ca el ci toti sunt ca el. Uneori lucrurile se impart intre ale mele si ale tale, uneori nimeni nu are dreptate si uneori spui doar atat... baby, come on yeah, if you have a hard time gettin' there, maybe you're gone (doar asculta).


Dandy Warhols - Get off
Asculta mai multe audio Muzica »

Bilet fara intoarcere

M-am trezit speriata din vis. Alt vis, alt tu, mai mereu acelasi tu in visele mele.
Erai personajul negativ de data asta: m-ai urcat intr-un lift catre etajul 7 dar era programat sa revin dupa 1 an. Vroiai sa strangi in brate doar pentru a lua energie si se intampla sa nu fiu eu de fiecare data. Ti-am numarat strangerile iar eu am iesit pe minus. Apoi tot tu mi-ai aratat sensul tuturor lucrurilor: cifrele. Totul e compus din cifre. Drumul, pretul, ziua, varsta, relatia. Simtim nevoia sa masuram si sa gasim o metrica pentru orice chiar daca numai auzul lor ne face viata un calvar.

-Ai stat doar 2 zile cu noi, prietenii sunt mai importanti?
-Mai ascult 2 melodii si plec in expirat, nu prea m-a prins folkul.
-Sunt prea multi oameni in cerc, dar din 2 nu il poti face.
-Am facut drumul in 3 ore, m-am saturat.
-Sunt doar 9 zile de concediu.
-La multi ani, ai implinit 75 de ani.

Plec, nu mai vreau sa compun propozitii cu cifre iar numerologia o stric schimbandu-mi varsta in curand. Nu mai vreau sa vad cati oameni ma vad si nu mai vreau sa stiu de cate ori te-ai intors. Eu plec, dar ma intorc peste 1 saptamana. Ironic nu?

Iar ciudat..

Uneori stingi amintirile ca o ultima tigara pe care ai promis oricum ca nu o vei mai fuma pentru ca oricum nu fumezi ci doar te prostesti. Uneori stingi vocile din cap si nu le mai recunosti cand din greseala la radio se anunta soare intr-un oras fantoma. Apoi incerci sa iti dai seama daca ce ai auzit era ascuns bine in inconstient sau doar numele din constient iti dadea sunetul. Daca personajul nu se potriveste, incepi si inventezi si faci pereche intre nume si chip. Dupa o vreme lucrurile nu se potrivesc iar si incepi sa te intrebi de ce. Apoi iti faci griji: cum vei mai recunoaste ceva vreodata daca mintea ta se joaca cu tine pe degete mai rau ca un Iuda? Nu iti ramane decat sa te multumesti cu bucatile din puzzle-ul creat de tine pentru tine si sa le reasamblezi din cand in cand sa nu uiti cum se face. Mai o melodie, mai un cuvant, mai o poveste, mai un drum. Sper doar ca atunci cand ajung la mare sa nu uit ca o stiu de cand m=am nascut si ca acolo nici un val nu imi sterge viata. Ce sa spun, doar ca nici mie nu imi pare rau. Ma intorc la CD-ul meu de Vama, il pregatesc pentru maine.


Robbie Williams - Me and my monkey
Asculta mai multe audio Muzica »

Camera mea

As incepe cu usa, dar cum rar intru pe ea o sa incep de la fereastra. Camera mea incepe deci cu un balcon plin de pungi si bucati de faianta folosite doar de praful si gâzele ce intra netulburate pe geamul netermopanat. Daca dai draperiile albastre la o parte ai nimeri in mod normal capul meu, cu privirea un pic spre stanga caci laptopul se curbeaza dupa noptiera un pic aburind, un pic luminand. Urmeaza surogatul de pat de o persoana si jumatate care nu mai plange dupa jumatate ci dupa intreg. Carti, multe carti, carti de dragoste, carti de ura, carti de satira, carti interzise creierului slab, carti interzise inimii slabe. Un deal de CD-uri si reviste omagiate uneori de razele de soare ce tasnesc prin jaluzele. O masuta de la o idee sta rosie si semeata plina de rame negre, flori uscate, nemuritoare si artificiale. Am zis ca ma decid intr-o zi la una. O lumanare stinsa si una neinceputa, dar le folosesc pe amandoua, una sa imi aminteasca de oameni iar alta sa ma omeneasca cu amintiri nescrise. Un scaun pe care odata am vrut sa stau dar acum stau cu randul hainele mele. Un dulap cu vaza, rama, poza, scoici, carte, cana, vinil, clopot si un telefon. Prima chitara, fara corzi si un geamantan de 40 de kilograme plin cu pungi goale neprafuite de data asta. Pe el un urs de plus cu mainile grele si cateva haine aruncate sa ii mai deschida culoarea. Am ajuns deja la usa care nu e falsa dar are o fata pusa cumparata pe semne din Cora pentru ca e aproape si pentru ca ii da o alta culoare. Mereu se schimba culoarea la mine in camera. Vinilul era negru, acum e cu rosu insa pentru ca l-am pictat. Podeaua era bej dar acum e mozaic de culori pentru ca i-am pus covor, mobila era maronie dar acum e cafea cu lapte pentru ca i-am pus manere in forma de stea de mare iar televizorul este gri inchis cu gri deschis pentru ca l-am oprit.
Apoi, de la usa incepe nebunia de maruntisuri. O masa cu multe foi si dosare, o cutie de bijuterii din lemn, pietre adunate de pe munte puse intr-o coloana a infinitului, bol de sticla plin cu bile colorate si alta lumanare semi-arsa. Dulapul transformat in mare maro cu toate bijuteriile mele pe post de pesti. Parfumuri parfumuri parfumuri. Icoana de la fratele meu mai mic si poze de la celalalt frate, mai mare. Inca o chitara, mai mica si cu mai multe corzi dar cu la fel de mult praf si am ajuns iar la geam. Totul e acolo, nu lipseste nimic - doar eu. Eu care sunt in alta parte.

Dragostea dureaza trei ani (oare???)

Articolul de fata este mai vechi, scris acum un an parca pe unul din multiplele mele bloguri, cred ca cel cu pareri cotidiene si parca pe un blog comun thenobodies, nu dau linkuri pentru ca nici unul nu mai exista. Dar uite ca Andruta mi-a amintit si pentru ca ea e celebra in 24 fun de ce sa nu devin si eu(hahaha...glumesc). Voici ce am scris eu:


Ca sa incep cu dreptul, m-am gandit ca de data asta sa imi cumpar cartea, sa o citesc/ disec/analizez si apoi sa vad piesa de teatru. Aveam la dispozitie 1 saptamana intre momentul initial t0 in care am cumparat una bucata carte "Dragostea dureaza trei ani" de Frederic Beigbeder 20.99 lei de la Diverta si momentul t1 in care (marti fiind) aveam sa imi cumpar bilet la Teatrul Underclouds(deci am revenit cu povesti dintr-o locatie actualizata). A trecut ceva timp de cand s-au petrecut mentionatele deci o sa incerc sa apelez la memoria mea (prea) selectiva si sa adun ramasitele.

Cartea, are acelasi sablon de coperta ca toate din beletristica "contemporana" (Bruckner, Coelho etc) - poate e un semn ceva nu? Interiorul: scris de 14, distanta de 1.5 intre randuri (cu alte cuvinte, sa vada si chioru ce scrie). Continutul: eh, aici sunt mai multe de spus. Tehnica este jurnal, desi autorul te induce in eroare in primele pagini vorbind de Marc Maronnier ca fiind un simplu personaj. Pe parcurs, schimba persoana de la a3a la a1a, trecand print-un set de truisme pe care le inghiti pe masura ce dai paginile si pe care le uiti in momentele urmatoare. Teoria din aceasta carte este ca "dragostea dureaza trei ani". In primul an cumperi mobila, in al doilea muti mobila, in al treilea an imparti mobila..sau in primul an spui: "daca ma parasesti MA OMOR", in al doilea an spui "daca ma parasesti o sa sufar, dar o sa imi treaca", iar in al treilea an spui "daca ma parasesti desfac o sticla de sampanie".etc etc. Fiecare an este descris cu lux de amanunte si cu tone de ironii, cu argumente stiintifice si/sau filosofice intarite de povestiri din cuplu. Apar pe rand spre surprinderea cititorului: o lista de cantece triste, sfaturi psihologice (gen do it yourself), sex (mult sex ca prinde la public, plus amante si tot tacamul), scrisori de dragoste (jenante de altfel), petrecerea de divort si happy-endul(un fel de AMR pana la inca 3 ani). Concluzia: dragostea nu dureaza trei ani. Carte e foarte usor de citit, dar nu ramai cu nimic bun in urma ei (doar o umplere de timp un pic amuzanta).

Acum punerea in scena. Bilet 20 Ron ca deh, era Cristi Iacob dama de companie secondat de Adriana Trandafir. Seara respectiva chiar mi-a placut, Chris Simion incercand sa pastreze liniaritatea cartii, fracturand-o totusi pentru o viziune cat mai alternativa cu muzica, dans, proiectii (de fapt imagini inregistrare dintr-o baie publica, o mica discutie intima la un pisoar), simularea vizionarii la TV (tot printr-o proiectie, pacat de desenele alea animate, parca le-as mai fi urmarit), interactiunea cu publicul (eh, se luau de saracii oameni) si nu in ultimul rand, o balerina infiltrata in public coborata de pe un nor sa ne incante.

Ar mai fi de spus o groaza, pacat ca nu am avut eu chef sa scriu imediat. Parerea mea e ca moftul asta m-a costat cam scump in raport cu calitatea. Dar, asta e, ne mai dam si cu capul de pereti (sau nori).

PS: Ca sa imi fac o imagine mai clara despre stilul lui F.B, am mai citit :"199 000 lei", "Egoistul romantic" si "Memoriile unui tanar ticnit", acelasi stil cinic caracterizandu-l pana la final. Macar e consecvent tipu. Ah si sa nu uit, caut "Je crois moi non plus" si inca nu a aparut in Romania...daca aveti informatii contactati-ma.

In absenta mea

Yann Tiersen - L'absente
Asculta mai multe audio Muzica »

Ascult..sunetele se amplifica pe masura ce claviatura imi canta absenta. Acum din ce in ce mai repede, fara sa privesc scriu. Fara sa gandesc respir. Si apoi uit. Uit secunda precedenta pentru ca m-am departat de prezent si sunt undeva dincolo de cele 3 vieti construite pentru mine. Cand imi miros mainile stiu ca nu sunt ale mele, caci fumul de tigara imi era strain. Cand imi ating pielea, stiu ca nu ma zgaria asa tare iar cand imi joc parul pe degete stiu ca nu era atat de aspru. M-am oprit. M-am dus in oglinda sa ma uit din perspectiva strainului la mine. M-am mai privit, deci sunt un strain cunoscut, caci am avut cum sa imi analizez fiecare defect al fetei si fiecare cuta sapata de mine in mine. Am luat doua oglinzi si am privit in prima oglinda prin ochii mei in ochii din cealalta oglinda si m-am speriat. Nici ei nu erau ai mei. Dar ce este? Eu? Nu sunt a mea, sunt a tuturor oamenilor care mi-au vorbit odata si de la care am furat ceva. Tu? Esti al tuturor oamenilor care te-au atins odata si care au furat de la tine ceva. Suntem pentru ca altii sunt si ei si nimeni nu e pur si nimeni nu traieste asa cum simte, ci cum invata. Acum fug de mine, pentru ca in mine e haosul si nu il suport. M-am bagat la umbra umbrei mele si respir aerul caci e mai rece dimineata dupa ploaie iar chiar daca dormeam cand a plouat, inca ii simt urma. Shhht, acum, imi plang ploaia ratata, sa nu imi spui te rog ce am mai pierdut.

(aplauze pentru absenta mea)

Rasarit fugar

Multe masini mici sunt pe autostrada numai una e a mea. Rollback. Melanj de ganduri si de oameni. 6 AM. El departe in cort ia umbre in brate, eu dorm cu gandurile mele. Noapte buna Raluca, caci iar e zi.

Color

-Cand te-ai schimbat?
-Nu mi-am dat seama, cunosc doar modul in care m-am schimbat.
-Acum te placi mai mult?
-Nu. Ma plac egal. Ma plac cand in culori, cand fara culori. Ma plac cand vesela, cand trista. Ma plac cand a ta, cand a nimanui.
-Ce e mai real pentru tine?
-Nimic din ce vad sau aud, ci doar ce simt. Cand nu mai simt inseamna ca mi-a murit realitatea.
-Cand nu e real?
-Cand vad prea multa culoare acolo unde nu era si cand miroase a flori acolo unde se murea.
-Mai poti?
-Da, nu vezi? Zambesc.

Alb si negru

-De ce zambesti?
-Pentru ca stiu cat de fals poate fi falsul si stiu ca tu nu ma crezi ca pot sa stiu.
-De ce ai ochii negri?
-Pentru ca se micsoreaza de la intunericul pe care il vede in ochii oamenilor.
-De ce ai albul langa tine?
-Pentru ca uneori sunt fericita.
-De ce doar uneori?
-Pentru ca de cele mai multe ori ma gandesc ca fericirea nu e a mea.
-De ce te joci in culori dar arati numai negrul si albul?
-Pentru ca simt nevoia sa creez dupa ce distrug.
-De ce taci?
-Pentru ca atunci nu stii ce gandesc.
-De ce zambesti iar?
-Pentru ca se mai inchide un cerc si imi place sa ma mut aici.

Dama cu liliac

Ai crezut ca sunt obsedata de moarte. Am compus despre moarte, am visat ca fug de moarte si am surzit cand mi s-a spus despre moarte. Dar nu acum. Acum dau cameliile pe liliac si fug de mirosul de pamant proaspat intors. Imi doresc inca sa miros praful asfaltului tocit de atatea picioare, imi doresc inca sa ascult muzica mea stransa din trecut si daruita in prezent, imi doresc inca sa privesc cerul in joaca prin umbrela mov intr-o zi torida de vara, imi doresc sa simt apa fierbinte dupa atatea zile de apa rece si imi doresc sa imi miroasa parul mereu a scortisoara. Nu mai simt cum clorul se ridica in urma pasilor unor straini, ci simt doar miros de liliac strans in suflet de zile si de flori de camp strivite de maini mari si daruite unor maini mici ascunse intr-o carte despre viata. Imi pastrez locurile umblate si incerc sa resimt senzatii pe care mi-am dorit sa nu le suprim din colturile mintii. Imi pastrez cuvintele pe care nu le-am spus pentru ca toate celelalte pe care le-am spus consumasera momentul. Si mai pastrez cioburile pe care nu le-am spart niciodata pentru ca erau singurul tot pe care mi-l daruisei. Tot ce am strans ma ajuta sa vad si sa aud, ma ajuta sa te descopar pe noul tu care va deveni in curand vechi. Totul pe care l-am strans eu ma ajuta sa imi scriu lumea si sa o recitesc cu ochii inchisi, sa o plimb prin locuri straine si sa fiu locatar de imprumut. Apoi am construit o forma de viata.
Tu nu ai fost acolo, nu?

Castrare psihologica

Stateam la o masa rotunda si ma gandeam de unde sa incep? As putea sa imi las un semn sa cred ca acolo a fost un colt si apoi sa masor fiecare centimetru sa pot decupa un patrat imaginar si as putea sa termin tot intr-un colt. Ploaia e rotunda si ea, capul e rotund, umflaturile de pe picioare sunt rotunde, pana si cuvintele imi ies rotunde din gura: "as vrea.."

.As vrea sa simt mai mult patul meu chiar daca e doar o saltea pusa pe un lemn ce va ceda la urmatorul suspin.
.As vrea sa nu mai imi rup pielea cu unghiile chiar daca alergia este insuportabila.
.As vrea sa imi caut muzica chiar daca venea din intuneric, un pic spre stanga, nu asta, cealalta.
.As vrea sa imi vad filmele chiar daca au fost incepute si abandonate candva.
.As vrea ca pielea sa nu ma mai arda.
.As vrea sa nu trebuiasca sa aleg intre mine si tine.
.As vrea sa imi tai gandurile.
.As vrea sa uit.
..................chiar daca....

Partitura unei Seherezade

Cand a inceput sa cante?
Cand a inceput sa povesteasca?
Stiu sigur ca nu au fost 1001 de povesti
Si nici macar 1001 de cuvinte.
Stiu sigur ca a fugit inainte sa termine
Si mai stiu ca a devenit schismatica
Ca singurul ei Domn e tot in ea.
Cand a inceput sa danseze?
Cand a inceput sa doarma?
Doar atunci cand s-a oprit o secunda din drumul ei
Sa descuie usa si sa vorbeasca casei
Sa deschida geamul si sa vorbeasca noptii
Si mai stiu ca povestea asta inca nu s-a terminat.

How to draft a draft

Dupa cum am mai spus, urasc sa tin drafturile la intuneric. Chiar daca le-am oprit sa creasca, acum le las un pic sa zboare si sa arate ce puteau face. Apoi le voi sterge. La fel procedez si cu hainele mele, tin foarte mult la ele dar cand nu le mai port prefer sa le dau, nu suport sa le mai tin in dulap. Sa purcedem:

Data:23.06.2008
Titlu:Daca viata ta ar fi o piesa de teatru, ce gen ar fi?
Continut:
M-am gandit mult si nu am ajuns la nici o concluzie. Stiu in schimb ce nu imi doresc.
Nu imi doresc o comedie pentru ca nu as mai simti gustul amar al lacrimilor si nu as mai aprecia zambetul dupa o dezamagire. Nu imi doresc o drama pentru ca nu as mai putea sa rad...
Motivatie:Citeam: "Ce spui dupa Buna ziua" si un rand de acolo m-a dus cu gandul la asta
Demotivatie:Nu am mai avut chef sa scriu despre un cliseu.

Data:06.05.2008
Titlu:Locatar de ocazie
Continut:Pufff...de papadie..cat de cliseic zboara desi nu vad cu ochiul liber traseul predefinit. Pufff in parul meu de la o perna care nu era a mea dar mai mereu dorm cu capul pe ea.
Motivatie:Nu dormeam acasa.
Demotivatie:Inca nu dorm, dar cred ca am o problema cu cliseele si iar nu am mai avut chef sa scriu :))

Data:25.04.2008
Titlu:Eu, tu, alt tu, noul tu...mereu eu
Continut:Imi umplu iar viata ca sa mai pot sa o mai golesc cand se va incheia urmatorul ciclu. E ca si cum fac asta de secole, deja stiu ca imi intru in mana. Sarisem insa de prea multe ori o etapa pe care am preferat sa o ascund intre umbre, intre nume si intre chipuri. Acum o pictez pe un singur chip pe care parca il stiu din alte vieti, din alte nume, poate aceleasi totusi repetate intr-o incantatie de predefinire a viitorului. Da, imi vine sa repet numele tau de teama sa nu strig altceva si imi vine sa repet numele meu sa stiu ca eu sunt cea de langa tine. Da, renunt la..
Motivatie:Crize de identitati
Demotivatie:M-au lamurit personalitatile mele multiple cine este eu, cine este tu si cine este el, ce e vechi si ce e nou si de ce este mereu un EU.

Data:14.04.2008
Titlu:LA FILLE COUPEE EN DEUX
Continut:(null)
Motivatie:Numele unui film care s-a mulat un pic pe tipologia mea.
Demotivatie:Am citit cronica(nu am apucat sa il vad) si nu se mai mula. Deci am ramas doar cu un nume.

Data:10.04.2008
Titlu:Desen neterminat
Continut:
Eu...eu nu am carne
Am doar fumul lasat in urma de un corp ars
Si un contur ce trebuie umplut.

Eu...eu nu am zambet
Am doar urma lasata de un creion corector
Si un colt de gura sters de prea multe ori cu guma.

Deseneaza-ma, umplem-ma
Vreau sa fiu obeza de dragoste.
Motivatie:Erau multe.
Demotivatie:S-au risipit sau am desenat, nu mai tin minte.

Data:06.04.2008
Titlu:Cand cucu canta in ploaie
Continut:Macar aud, daca de vorbit nu mai pot. Oare pe unde mi-am lasat vocea? Vad ca tu spui ca esti fericit cand ploua, iar alt tu spune ca nu. Tu spui ca ma auzi desi sunetele mele sunt soptite
Motivatie:Meteo-dependenta
Demotivatie:Ce titlu stupid, am preferat sa ascult si sa ma uit la ploaie.

Data:20.03.2008
Titlu:Cand se termina un vis
Continut:
-Cand iti dai seama ca se termina prost si il intrerupi
-Cand..
Motivatie:Sincer, nu mai stiu ce ma apucase.
Demotivatie:Cred ca am preferat sa ma culc.


Data:22.02.2008
Titlu:Fluorescent adolescent
Continut:
Mi-a ciocanit la portita (nu, nu Ghita) ci ea, hipnotizanta mica si mi-a dat porunca sa spun o poveste, povestea mea si a unui necunoscut. Asa ca, in loc sa imi fac bagajele pentru drumul spre mare ce ma asteapta cu bratele deschise, am hotarat sa imi cotrobai prin bagajele amintirilor si sa extrag (nu, nu lozul castigator) ci povestea.

A fost odata un vis frumos..nu, asta e alta poveste.
A fost odata o librarie. Rataceam printre cartile de copii si zambeam cu drag cand dadeam peste niste carti pe care le citeam cand eram mai mica pe furis de teama sa nu ma certe mama ca imi stric ochii, cu lanterne furate de prin sartarele cu lucrurile lui tata la care noi copii nu aveam acces direct (daca nu aveam parola, hars, ni se taia portia de joaca si eram obligati la somn sau lectii)....ok, deviez. Pe scurt pentru ca nu mai am rabdare: l-am vaz..
Motivatie:Era o leapsa si desi "i don't do leapsa" era in acelasi timp si zuia cuiva si se potrivea povestea.
Demotivatie:In secundele urmatoare nu a mai meritat.

Data:07.02.2008
Titlu:Palmele mele
Continut:Imi intorc pe rand palmele sa priveasca in sus pentru ca in jos au privit prea mult timp dar tot degeaba, nu au gasit urme de pasi. Acum au personalitatea lor, nu mai pot sa le controlez. Acum s-au parfumat cu fum de tigara..
Motivatie:Probabil faceam exercitii antiplictiseala printr-un club si cand m-am intors am zis sa ma folosesc de asta.
Demotivatie:Obosisem.

Acesta a fost bilantul pe primul semestru financiar al drafturilor mele. M-a costat ca nu le-am pus? Nu stiu, dar clar ca nu ma mai costa nimic sa le public.

Cand dreapta se cearta cu stanga care sa adoarma prima

-Tot ce am nevoie e un buton de "Hold" pe viata, sa nu spun nici da nici nu, doar sa visez si sa desenez.
-Alo, ai inceput convorbirea, trebuie sa o si termini! Mereu incepi cu da si termini cu nu, deci spune nu!
-Nu, nu, nu...Am nevoie sa respir inainte sa vorbesc, am nevoie sa simt inainte sa ating, am nevoie sa stiu inainte sa dorm. Am obosit sa stiu ce nu am nevoie, sa intreb ce nu ma ajuta si sa ascult ce nu ma atinge. Am obosit sa privesc, am obosit sa vorbesc, am obosit sa scriu. Am obosit sa fiu mereu dreapta.
-Trage pe stanga atunci! Eu sunt aici.
-Nu mai stiu cum, am folosit stanga cand nu era a mea, am folosit iar stanga cand nu am vrut sa trag pe dreapta, acum nu mai stiu cui apartine.
-Nu a fost niciodata a ta sa o folosesti! Esti doar un hot de maini, furi cu dreapta sa dai la stanga dar degeaba. Doar cand dormi uiti cine incerci sa pari. In somn, esti tu!

Noapte buna.
(dar e zi)

"Open your eyes"

Cand i-am inchis pentru prima oara stiam ca ce simt si ce aud e suficient. Cand i-am inchis a doua oara, stiam ca patul de o persoana si jumatate a fost transformat ca dovleacul din poveste in caleasca. tic tac...12 noaptea...vraja se rupe...1 ora,2, 3..timpul a trecut demult dar ceasul inca imi bate mintea. tic tac....deja este 4 dimineata. tic tac... intr-o secunda s-a daramat castelul de nisip.
-"shhht...e noapte, nu ii spune ca te..."
-"vrei sa intri in cercul meu?"
vezi, ca peste noapte, marea matura nisipul si sterge cercul... vezi ca peste noapte, cerul se intuneca, mintea se intuneca, privirea se intuneca...vezi?
-"open your eyes"
Te-am vazut, tot tu esti! But, where do I start, where do I begin?

Oamenii inconjuratori

Am obosit sa vad atatea fete chinuite
Si atatea oglinzi in jurul meu.
As desena o masca cu zambet, sa o poarte toti
Si as desena cuvantul "Multumesc".
As mai desena inima la vedere
Si as desena sunetele date de fiecare bum.
As vrea ca oamenii sa stea talpa in talpa
In acelasi timp cu suflet in suflet.
As desena un caleidoscop din oamenii inconjuratori
Sa ii pot colora cum vreau eu.
Acum cant...
Oamenii ucid
Oamenii tac
Oamenii lasa
Iar apoi se descompun de vii.

Tu cati ani ai?

Ce inseamna de fapt intrebarea asta? Venita din gura unui pusti de 12 ani cu care m-am imprietenit in varful bradului inainte de a ma da cu tiroliana inseamna: "tu ce cauti pe traseul asta usor, nu e de tine, du-te unde e greu, lasa copiii cu lumea lor galbena si verde, du-te la negru".
Am sa scriu cum nu prea scriu eu in general: la obiect, fara jocuri de cuvinte si fara perdele semi-opace prin care vede cine ce vrea si inteleg cine ce poate intelege si ce se apropie mai mult de sinele lui.
Am vazut muntii. De fapt, ce se putea vedea de la nivelul cabanei unde mi-am depus starvu omorat de zgomotele orasului si presiunea biciului corporatist. Am ascultat muzica tare, am dormit tare (nu, nu eu sforaiam), am mancat tare, am respirat aer tare. E atat de bine sa fii printre straini si sa nu te simti obligat sa socializezi. Zambesti daca vrei, vorbesti daca vrei, saruti cand vrei...si totul dupa un drum prafuit si accidentat dupa Zarnesti spre Plaiul Foii.
Apoi am vazut Brasovul, intr-o zi, inghesuit ca orice urba dar cu treceri pietonale pigmentate cu terase, flori si oameni frumosi. Si am fost aici www.parc-aventura.ro unde mi-am regasit copilaria, forta, fizicul si intrebarea pierduta in timp.."tu cati ani ai?".

Si....si

Si vreau....si nu vreau.
Si vad...si nu vad.
Si inteleg...si nu inteleg.
Si mi-e dor...si nu mi-e dor.
****
E simplu, la mine in baie sunt doua periute dar pasta neagra de dinti de pe una din ele nu mai conteaza caci dintii s-au facut albi.
E din ce in ce mai simplu, la mine in cap inca mai e o bucata de creier invalid dar care nu mai conteaza, pentru ca am cultivat peste cu semnite aruncate in mod fortuit de maini bune iar acum cresc flori presate ce se transforma pe zi ce trece in bucati moi de inima pregatite pentru inima din inima din pieptul cel mai mare.
****
Si ma legan...si nu ma legan.
Si alint...si nu alint.
Si mangai...si nu mangai.
Si sarut...si nu sarut.
***
E greu, dar daca privesc simplu o sa mi se para mult mai bine.
Da, m-am hotarat, e asa cum e acum, nu cum a fost inainte.